Despre înțelegere: Justiția e roasă de corupție. De cînd? Numai Justiția?

karikaturapolitika.wordpress.com

Indignarea e bună. Înțelegerea e și mai bună. Indignarea te-ndeamnă să dorești schimbarea, înțelegerea te ajută să o și faci, cunoscînd cauzele. Despre înțelegere, atunci:

Justiția e roasă de corupție. De cînd? Numai Justiția?

Raspunsurile la-ndemînă: “dintotdeauna”, ” nu doar Justiția” (tot ce ține de organizarea și funcționarea statului român).

“Dintotdeauna” trebuie, totuși, restrîns, altfel ajungem la geto-daci. Restrîngem: A fost coruptă în comunism, a rămas coruptă după 1990. Înainte de 1990, justiția era comunistă – “făcea dreptate” în funcție de “comandamentele” Epocii Ceaușescu. Ceea ce înseamnă că juriștii erau schizo: se formau ca apărători ai Dreptului (Civil, Penal, Comercial, Internațional); luau examene la aceste materii; intrau în barouri, magistratură, procuratură, unde ceea ce-nvățaseră în facultate nu făcea cît o ceapă degerată dacă “suna” vreun mahăr comunist, dacă se băga Secu pe fir. Își calculau performanța profesională fie în bani – avocații, fie în ascensiune ierarhică – ceilalți. Practica lor devenea “izvor de Drept”, de la ei “învățau meserie” promoțiile și generațiile următoare. “Schizo”, adică una spuneau și alta fumau – cu deplină convingere, în ambele situații.

Astăzi, generația anilor 1950 conduce Justiția. Înaltele și Supremele Curți, Consiliile, Judecătoriile etc sînt imaginea generației staliniste, “coaptă” în ceaușism. Ar putea arăta Justiția altfel de cum arată? Evident, nu.

De ce “evident”?

Din rațiuni de omogenitate sistemică. Dacă un organism sănătos combate intrusul virotic, trebuie să fie valabilă și reciproca – un organism putred omoară ori otrăvește – măcar – sănătosul, viul. Astfel că un tînăr jurist este ejectat de sistem dacă nu se conformează regulilor acestuia. Așa funcționează sistemul “mafiot” – își apără cu dinții și ghearele “modul de funcționare”, chiar și atunci cînd asta poate duce la autodistrugere. Este, deci, neameliorabil.

JJ Rousseau susținea că omul se naște bun de la natură, dar că societatea îl corupe. Propoziție discutabilă dar rămîne adevărul că omul nu se naște corupt (“de la natură”). Ceea ce devine el în viață depinde – în măsură hotărîtoare – de tipul de societate în care trăiește. Sigur, dacă e un tip rebel, încearcă să schimbe “regulile jocului” dar, pentru asta, e nevoie de o revoluție, nu-i de ajuns o revoltă singulară. În genere, oamenii se conformează, printre altele și fiindcă viața e scurtă, totuși, abia apuci să o duci și tu omenește, că ți-a și venit rîndul la parastase.

Se profilează concluzia extrem-pesimistă “Nu mai e nimic de făcut”. Adevărul e ca ar fi totul de făcut dar, pentru asta, aceia care simt nevoia schimbării radicale trebuie să se sacrifice în beneficiul tuturor celorlalți. Tipul nostru de societate nu că nu încurajează acest tip uman, îl extermină cu predilecție. Deci, e nevoie de un deosebit curaj, de un altruism fără margini. Fără asta, chiar nu mai e nimic de făcut.

Și tot nu e de ajuns fiindcă, odată pornita “mișcarea” dintr-o zonă a vieții (socială, economică, politică etc) ea trebuie aproape simultan susținută din toate celelalte, altfel n-are șansă, oricît ar fi de curajoasă, decisă, plină de abnegație. Așadar, tot o revoluție – nu neaparat violentă dar nicidecum pașnica – “de catifea” – fiindcă sînt în joc uriașe interese, sistemice.

Este motivul pentru care sînt încununate de insucces campaniile anticorpuție de la noi. “Atacă” sectorial, incomplet. Chiar și-n pofida unor acțiuni în forță, “de imagine” (“arestări spectaculoase” – specia cea mai duboasă a actului de justiție, de altfel) rezultatele sînt cvasinule, findcă se-ntoarce împotriva “justițiarilor” însuși sistemul pe care ei l-au clădit spre propria lor singuranță – cel legislativ, din care “codul de procedură” e panaceu universal – “taie” orice efort antisistem. Și asta e moștenită din comunism, extensie a “instrucționilor de aplicare a legii”, care ajungeau le “performanța” de a o aplica fix invers decît se anunța în capitolele de lege.

Este unul din motivele pentru care campaniile anticorupție “sînt denuntate” ca avînd caracter politic. Și chiar au, nu trebuie să ne lăsăm înșelați de aparentul război dintre DNA și Magistratură, fiindcă arestările și punerile sub acuzare sînt – majoritar – “cu dedicație”. Nici nu pot fi altfel, din rațiuni de strategie politică. Închipuiți-vă că un partid aflat la putere ar decide “să-și facă curățenie în propria ogradă”. Primul rezultat cu adevărat important ar fi dezertarea în masă a membrilor săi, spre alte partide, un refugiu politic, dar refugiu ca oricare altul, ca la inundații – de pildă.

Apoi, “regulile jocului democratic” ar cere schimbarea de guvern (Putere). Ar fi curată sinucidere politică, nu?

Atunci, “e preferabil” să faci dreptate în tabăra adversă, în mod predilect, “dînd la cîini” și pe unii din ai tăi – praf în ochi. Acesta e singurul tip de justiție posibil în România de azi.

Acest articol a fost publicat în Procurorul cu toporul și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

30 de răspunsuri la Despre înțelegere: Justiția e roasă de corupție. De cînd? Numai Justiția?

  1. Sare'n Ochi zice:

    O opinie pe aceasta tema: „DNA a bagat doar varful unui ac si din buboiul copt numit Inalta Curte de Casatie si Justitie a tasnit un jet de puroi puturos si inamovibil. Situatia este teribila si de o gravitate extrema.”
    http://www.ziare.com/stiri/justitie/puroiul-din-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-1125835
    „Toti sunt niste victime, toti sunt nevinovati, toti isi fac datoria si totusi justitia din Romania este o rusine si principala cauza pentru care ramanem la coada Europei si la usa spatiului Schengen.”
    „Nu pot sa-i cred cand se apara inocent si indurerat. Nici pe acuzatii de azi, nici pe Florin Costiniu. Nu pot, pentru ca toate evidentele justitiei romanesti ii contrazic. Cele mai multe dintre reprosurile din rapoartele de monitorizare ale CE se refera tocmai la instante, tocmai la partea care le revine din actul de justitie si cel mai adesea tocmai la activitatea Inaltei Curti.”
    „Nu pot sa-i cred cat timp Romania pierde procese pe banda rulanta la CEDO. Nu pot sa-i cred cat timp sunt primii care incalca legea prin greve interzise, prin automajorari de salarii, prin refuzul de a se prezenta la audieri. Nu pot sa-i cred ca sunt verticali si demni dupa ce am citit cum batea din calcaie Florin Costiniu in fata unui Catalin Voicu.”
    „Poate ca daca acest lot ar ajunge pe mana unor magistrati tineri, dornici de un alt mers al lucrurilor si de o alta imagine a breselei, ar mai fi o sansa de dreptate. Dar nu va fi asa. Varanii vor fi judecati de alti varani, caci ei domina instantele superioare. Si cand totul va fi musamalizat si curatat, credeti ca CSM va avea vreo reactie?”

  2. Pingback: Despre înțelegere: Justiția e roasă de corupție. De cînd? Numai Justiția?

  3. Culai zice:

    Când nu aveam dreptul să arate du deştu’ şi s-agrăiască-şi durerile tare, nici la beţie, ai mei părinţi scrîşneau printre dinţi „peştele de la cap se-mpute!…”; iar celălalt completa „iar purceaua de subt coadă”
    Atât de des, încât eu n-am mai vrut să mănânc peştele cela, decât „la conservă”… , iar coda porcului n-o servesc nici azi
    Mi-e teamă că şi conservată, peştioaica ast-ar puţi ca de-subt-coada purcelei…
    Că, doar, politikka e rodul planurilor sale, ceilalţi nefiind decât adoptaţii sau victimizaţii.

    Ştiu că a nu face politică te izolează de cetate, ca pe un ciumat, lepros. Dar prefer „lepra” asta, leprelor VIPere.

  4. IM zice:

    Cunosc bine generatia anilor ’50, fac parte din ea. Am urmat studiile liceale la cel mai mare liceu din capitala judetului, eram 7 clase paralele, 5 de romana si 2 de maghiara. Ce vreau eu sa spune ca toti, absolut toti care au dat la Drept au fost elevi stersi, mediocri, cu caracter slab, nu se remarcau prin nimic decat, eventual, prin tocit. Niciunul nu s-a dus acolo din pasiune, doar se stia ce inseamna justitia in comunism si ce dreptate se poate face. Asa ca nu stiu ce ar crede cineva ca se poate astepta de la ei, in afara de-a iesi la pensie. Din pacate, in cei 20 de ani ultimi a proliferat si la ei nepotismul, foarte multi si-au adus si fiii, sotii, nepotii in bransa si au ajuns acum o casta care tine cu dintii de privilegiile lor.

  5. Acidutzu zice:

    Inca o opinie pe aceasta tema. De la Dan Turturica (stiu ca nu esti fan 🙂 Sare, dar materialul este citibil): „Amploarea anchetei începute de DNA la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care ar putea aduce în faţa procurorilor nu mai puţin de 11 judecători, atinge o zonă a corupţiei magistraţilor care a produs pagube imense României: cea a deciziilor justiţiei cu efecte economice. Sentinţele măsluite au costat bugetul Românei miliarde de euro şi au făcut de-a lungul timpului obiectul celor mai multe plângeri venite din partea SUA şi a ţărilor europene.”
    http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/instanta-suprema-sub-scutul-anti-sistem-240301.html
    „Efectul sentinţelor date de magistraţii mânjiţi este devastator: distrug şi prezentul, şi viitorul.”
    „Ancheta începută de Departamentul Naţional Anticorupţie în cazul judecătoarelor Bârsan şi Puşoiu – şi care se pare că se va extinde la un număr mult mai mare de magistraţi – poate semnala că tandemnul Costiniu-Voicu nu era singurul care vindea sentinţe oamenilor de afaceri, dar mai ales că acum sunt decişi să meargă până la capăt cu dezmembrarea reţelelor de corupţie din Înalta Curte. Şi de această dată, principala vizată este secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, adică magistraţii care judecă în principal procesele dintre persoane fizice sau companii şi instituţiile statului.”
    „O redută importantă a SISTEMULUI a fost şi rămâne Consiliul Superior al Magistraturii. Pe vremea când îşi făcea campanie electorală pentru a ocupa funcţia de şef al CSM, Horaţiu Dumbravă a criticat vehement procedura promovărilor la instanţa supremă pe bază de interviu. Astăzi, după ce şi-a văzut visul cu ochii şi prezidează cel mai important for profesional al magistraţilor, aplică aceeaşi metodă despre care în trecut spunea că este superficială şi că lasă loc numirilor arbitrare, decise de un număr restrâns de magistraţi care controlează CSM-ul. Singura diferenţă este că a înlocuit cuvântul „interviu” cu „susţinerea candidaturii”. Consecvent noii sale orientări, Dumbravă a salutat decizia Senatului de a respinge proiectul de lege care instituia promovarea la Înalta Curte prin concurs.”

  6. InimaRea zice:

    Cumva prea tirziu, m-am gindit ca acestui text i s-ar fi potrivit titlul „Fiat in-Justitia, pereat Mundo”. Astazi, am de umblat prin urbe, nu pot sta lipit de pc dar, pe seara, va voi spune o poveste cu 4 capitani care-au ajuns 4 generali vestiti, cit ai zice Ilici: Talpes, Silinescu, Tanasescu, Ciobanu. Nu de dragul lor, ci ca sa vedeti ce soarta puteau avea copiii lor. Poate ca va amintiti ca Talpes si Silinescu se-ncuscrisera, asadar judecatoarea de care era vorba in textul precedent fusese impinsa catre un mariaj de covenienta, „din ratiuni politice”.

  7. Dar despre generalul acela de poliție nu știe nimic ? Cel dat afară de ministrul liberal David.

  8. InimaRea zice:

    Avem un stat politienesc. Care este „adevarata politie politica”?
    RSR era un stat politienesc prin vocatie. Dar activitatea de politie politica era concentrata in DSS, care controla si Directia de Informatii a Armatei. Evident, o controla si pe a Militiei – doar erau in acelasi minister – MI. Controlul era de doua feluri: la vedere, prin Biroul de Documente Secrete, incadrat cu un securist deconspirat. Si „secretizata” – prin Directiile de contrainformatii constituite pe domenii – economice, culturale, militare, antitero etc. Adica, prin faimosii ceisti si retelele lor de informatori (colaboratori).
    Ceausescu instituise controlul de partid asupra activitatii de securitate („Ii consider pe lucratorii de securitate activisti de partid intr-un domeniu special”, citat afisat la loc de cinste, in tot DSS). Era o politica sanatoasa caci „Partidul” suferise crunt – in anii stalinismului – din caua independentei Securitatii (justificata, in principal, de faptul ca era aservita URSS, adica raporta la Moscova, „devierile” comunistilor romani).
    Controlul politic insemna – ca-n URSS – ca secretarul de partid (komisarul politic sovietic) era adjunctul comandantului unitatii, ca seful DSS era numit politic, ca ministrul de Interne si seful DSS erau membri ai CC/PCR, cel putin. Mai insemna si ca toti securistii erau membri de partid, dadeau socoteala pentru munca si viata lor, in fata organizatiilor din care faceau parte (potrivit Codului eticii vietii si muncii comunistilor).
    Partid unic, comanda unica (organizare militara, in care presedintele RSR era si Comandant Suprem, si sef suprem al PCR). De la acest model s-a pornit organizarea Romaniei democratice.
    (va urma)

  9. ribelalu` zice:

    Toate domeniile care au si o justitie paralela (ex: Parlamentul, CSM, Colegiul Medicilor, Consiliile de onoare din armata sau politie, Consistoriile bisericesti, Consiliile de onoare din invatamant etc – nu stiu daca am nimerit denumirile la toate) sunt putrede din cauza coruptiei. Motivul principal este „solidaritatea de bransa” si consecinta acesteia: musamalizarea cazurilor depistate pana acum. Aceste institutii autonome trebuie sa dispara sau atributiile lor sa fie minimalizate.

    • Moshu' a Babii zice:

      🙂 La fel ca si staborurile tiganesti.
      In afara discutiei: daca inainte, cand tiganii erau tigani si faceau cate o porcarie, iar lumea zicea ca se comporta „tiganeste” – acum cand li se spune rromi, cand fac cate o tiganie se poate zice ca se comporta „rromaneste”?

  10. Inganduratul zice:

    Da Sare, iar ai dreptate!

  11. snapshot zice:

    mai off topic, mai on topic – nu stiu.
    bibelou

  12. Sare'n Ochi zice:

    Procurorii anticoruptie au inceput urmarirea penala fata de Gabriela Victoria Barsan (presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie) si de Iuliana Pusoiu, judecator la ICCJ in cadrul aceleiasi sectii, ambele fiind acuzate de trafic de influenta. In acelasi dosar sunt urmariti penal avocata Claudia Gherbovan Silinescu si omul de afaceri Gabriel Chiriac, ambii pentru cumparare de influenta, informeaza DNA, intr-un comunicat. Potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale, in perioada mai 2010 – mai 2011, cele doua judecatoare ar fi primit, in mod repetat, de la Claudia Gherbovan Silinescu Claudia si Chiriac Gabriel, diferite foloase reprezentand bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion si plata cazarii pentru diferite deplasari in strainatate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant si asigurarea folosintei gratuite a unui apartament situat in Paris – Franta. Foloasele respective au fost primite in schimbul facilitarii solutionarii favorabile a unor dosare aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal. Cadourile ar fi fost transmise prin avocata Claudia Gherbovan- Silinescu, aparatoarea lui Chiriac in procesele de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Silinescu este prietena si fosta colega de instanta cu judecatoarele Barsan si Pusoiu. Traficul de influenta in favoarea lui Chiriac ar fi fost exercitat pe o perioada indelungata. Potrivit Romania Libera, pricipalele probe ale procurorilor ar fi interceptarile telefonice realizate initial de SRI in baza Legii Sigurantei Nationale, „lucrarea” vizand exportul a sute de milioane de euro din tara spre paradisuri fiscale, spun surse judiciare, la care ar fi participat si cumparatorul de influenta, Gabriel Chiriac. De mentionat ca locuintele judecatorilor Barsan si Pusoiu au fost perchezitionate joia trecuta, anchetatorii fiind interesati in special de laptopuri sau unitatile centrale ale calculatoarelor. Romania Libera mai scrie ca Gabriela Barsan, Iuliana Pusoiu si Claudia Gherbovan Silinescu au fost multi ani colege la instantele bucurestene. Silinescu, nepoata fostului adjunct la Serviciul de Informatii Externe, generalul Tudor Constantin Silinescu, a iesit din magistratura in urma unui scandal legat de adoptii si a intrat in avocatura. Consiliul Superior al Magistraturii a declansat verificarea sentintelor date in dosarele lui Chiriac. Fost inginer la Intreprinderea „Electrocontact” de la Botosani, Gabriel Chiriac a ajuns, dupa 1990, directorul intreprinderii. Colosul industrial, cu peste 8.000 de salariati, a fost dus spre faliment de conducerea societatii. In primii ani, Chiriac a adunat actiuni din marea cuponiada initiata de fostul premier PDSR Nicolae Vacaroiu. Intreprinderea a fost desfacuta si vanduta pe bucati, cumparatorul final fiind insusi directorul societatii, Gabriel Chiriac.

  13. Prin batista zice:

    Tara trista cu parlamentari de … (sa nu va murdaresc blogul): Daniel Morar la TVR 1: Exista un parlamentar condamnat definitiv cu suspendare si el e in continuare in Parlament Puteti sa=l urmariti pe seful DNA pe TVR1 sau pe HotNews:
    http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-10378261-daniel-morar-tvr-1-cercetatii-penali-sunt-foarte-inventivi-cand-trebuie-amane-actul-justitie.htm

  14. ribelalu zice:

    Pana si ucrainienii ne-au dat peste nas in problemele de justitie. Iulia Timosenko, fostul prim-ministru al Ukrainei a fost condamnata la 7 ani (in 2011!) de detentie pentru fapte de coruptie din…atentie mare aici!!!! – 2009.
    Deci in mai putin de 2 ani, au instrumentat cazul si au dat sentinta.
    La noi, cazurile de coruptie din anii 2000 se afla inca la judecarea pe fond! De ani si ani de zile!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.