Închiderea minelor o mega afacere cu bani publici

de Ștefan Ciocan

Toate exploatările miniere se pot transforma, indiferent de profilul zăcământului, în adevărate „mine de aur” pentru firmele care se ocupă cu închiderea şi conservarea lor. Departe de ochii presei sau a societăţii civile, închizătorii de mine, de obicei firme alese exclusiv pe criterii politice, mimează o minimă activitate şi încasează zeci de milioane de euro. În general lucrările executate de societăţile care se ocupă cu închiderea minelor sunt supraevaluate, lucru uşor de făcut în condiţiile în care experienţa specialiştilor din România în evaluarea unor astfel de activităţi este inexistentă. De asemenea, lucrările sunt predate înainte de finalizare şi sunt executate de mântuială. Firmele care se ocupă cu închiderile de mină se rezumă la exploatarea fierului vechi din zonele uşor accesibile şi apoi la o minimă securizare a intrărilor în galerii. Nici vorbă de conservarea sau ecologizarea perimetrului minier. Anexele exploatărilor miniere care nu conţin deşeuri metalice sunt în continuare ruine lângă intrările închise ale galeriilor. Haldele de steril sau iazurile de decantare, alte elemente care intră în programul închiderilor de mine şi ecologizare a fostelor perimetre miniere, sunt neglijate şi reprezintă încă un factor major de poluare a mediului. Pământul cu care au fost acoperite a fost spălat de ploi iar iarba şi plantaţiile de copaci care ar trebui să susţină solul ori au fost plantate doar “pe hârtie” ori au fost păscute de animalele oamenilor din vecinătatea obiectivelor industriale.

Acestea sunt coordonatele unei afaceri în care Statul Român a cheltuit peste 62 de milioane de dolari, doar pentru un program-pilot. Cu alte cuvinte o sumă imensă a intrat din „buzunarul” public în cel al unor firme patronate de cercuri de interese din sfera politică. Această mega-afacere pentru „băieţii deştepţi” poate să se transforme în timp într-o problema naţională cu consecinţe imprevizibile. Mii de kilometrii de galerii aflate sub oraşele miniere pot să se surpe în timp şi să formeze adevarate cratere în mijlocul localităţilor, antrenând în surpare casele oamenilor. Un alt pericol major îl reprezintă apele şi gazele care se vor acumula în interiorul galeriilor părăsite, putând declanşa explozii sau inundaţii catastrofale. Pe langă aceste previziuni catastrofale, poluarea apelor subterane cu produsele toxice rămase în galerii sau posibilitatea de infestare a apelor de suprafaţă, poluarea aerului cu praful de pe haldele de steril ecologizate superficial, rămân incidente “minore” de mediu. În realitate, milioanele de euro plătite de statul român firmelor care se ocupă cu închiderea minelor ar trebui să fie cheltuite şi pe studii realiste de impact asupra mediului şi executarea de proiecte care să elimine orice risc ulterior închiderii exploatării. „Băieţii deştepti” nu îşi vor diminua profitul pe studii şi proiecte. Ei apelează la specialişti care le supervizează formal proiectele, ascunzându-se în spatele unor nume grele în domeniul ingineriei miniere. Aceiaşi profesori care dădeau note de trecere pe câte o canistră de benzină sau o pulpă de viţel şi doctorate contra câtorva mii de euro sunt gata acum să-şi pună semnătura pe proiecte de închideri de mină scrise pe “genunchi”, al căror singur scop este profitul maxim în beneficiul patronilor, sau ai conducătorilor numiţi politic, ai firmei care se va ocupa cu închiderea, conservarea şi ecologizarea. În acelaşi timp organele care se ocupă cu protecţia mediului, şi ele controlate politic, probabil tot de cei care au interese în firmele de închidere a minelor, se fac că nu văd serviciile de proastă calitate, iar Ministerul Economiei recepţionează lucrările cu ochii închişi.

Referințe:

  • Remin, o vaca de muls!
  • Fiecare dintre „EI”, au un cap de pod în România. De fapt nu un cap de pod, ci o coadă de topor. În această aprigă şi bezmetică ciomăgeală, atunci când periodic puroiul zborşeşte din buboi, ies la iveală nume! March Rich, Soros, Videanu, Berceanu, Alina Mungiu(!!!!!), Bogdan Baltazar, Şarpele Măgureanu, ba chiar şi Emilică Schwartenberg care niciodată nu mănâncă usturoi deci gura nu-i pute decât a rahat! Mai vrei nume? Nah nume: englezoaica Stephanie Roth, o altă englezoaică: Alison Mutler, Yves Claude Llorca, Silvia Oostveen de la UNESCO,ca să nu mai vorbim de haita jurnalişti mai mult sau mai puţin deontologi: Robert Turcescu, Ioan T. Morar, Mihai Tatulici, Livia Dilă, Doru Bușcu, Floriana Jucan, Emil Hurezeanu, Vlad Macovei, Rareș Bogdan, Dragoș Nedelcu, Sorin Freciu, Roxana Voloșeniuc, plimbaţi prin Noua Zeelandă de către matroana mediatică a acestei codoşeli, nimeni alta decât Coriiiiiiiina Viiiiiiinţaaaan!
  • Antropologul Hoară, paraşutat în fruntea Complexului Energetic Rovinari
  • Dinozaurii de stat, gadilati cu inca o stergere de datorii
  • „Numerosi lideri ai Partidului Democrat Gorj si-au aranjat locuri caldute in societatile de stat din mineritul gorjean. Un exemplu este Societatea pentru Inchiderea si Conservarea Minelor (ICM), loc unde fostul secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Ionel Mantog, liderul PD Gorj, a ajuns membru al Consiliului de Administratie (CA) alaturi de alti doi colegi de partid. Interesant este ca, nu cu mult timp in urma, Ionel Mantog critica politizarea societatilor miniere, atunci cand in functia de director general al ICM a fost numit Gheorghe lliescu, membru al Partidului Conservator. Mantog “uita” ca, tot la ICM, director adjunct era Adrian Zamfirescu, membru fondator al PD Gorj. Alaturi de Zamfirescu si Mantog, anul trecut, si-a facut loc in Consiliul de Administratie al ICM, si Corneliu Garjoaba, director de resurse umane la CE Turceni. Acesta din urma este acuzat ca face angajari preferentiale impreuna cu liderul sindicatului Energia Turceni, Eugen Iovan. Tot in CA de la ICM, a ajuns si vicepresedintele organizatiei de femei a PD Gorj, Gabriela Liao care este si membru in Biroul permanent al PD-ului local. Interesul din jurul acestei societati subordonate Ministerului Economiei si Comertului este urias, atat timp cat ICM invarte sute de miliarde si are de recuperat datorii de mii de miliarde de lei vechi. Fata de acest aspect, liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, declara, recent, ca se urmareste falimentarea ICM si facilitarea unei societati care ar urma sa incaseze zece la suta din recuperarea activelor. Ceea ce reprezinta un profit de cateva sute de miliarde de lei vechi“, a relatat „Ziua“. Alte comentarii, credem, sunt de prisos.
  • In Maramures, firmele-capusa ale ministrului Videanu sug banii din minerit – ICPMN si firma lui Staicu Balanescu, pe lista favoritelor. In decurs de o luna, s-a atribuit deja prin negociere directa suma de peste 160 miliarde lei vechi (din totalul de 1,4 mii miliarde lei vechi) catre mai multe firme, in vederea prestarii unor servicii legate de inchideri de perimetre miniere, reconstructii ecologice, proiectare urbanistica, analize tehnice, consultanta stiintifica, testari si alte activitati fara finalitate concreta. Incredibil este faptul ca SC Conversmin a dispus de suma respectiva inainte de a incheia contractul cu Ministerul, respectiv 14 august.
Acest articol a fost publicat în Țara bizonului liniștit și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Închiderea minelor o mega afacere cu bani publici

  1. nelucraciun zice:

    Mai zic unii ca Romania nu mai are zootehnie: cand se cere apar vacile de muls…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.