Studii de caz despre ingerința statului în viața cetățeanului despre cum, din foame de bani și stupiditate parlamentară, Statul are pretenția de a reglementa toate fleacurile: de la cum vedem filmele, la ce oră ne culcăm, la ce meserie practicăm (dacă avem actele necesare să o practicăm), la ce și cum vindem, la ce și unde fumăm.
- ”Pe mine altceva mă doare: că parlamentarul român are astfel de instincte dictatoriale. El vrea să oblige televiziunile private să acționeze într-un anumit fel, restrângând aria libertății acestora. Restrângând, concomitent, și dreptul individului de a consuma arta în forma sa originară, nealterată pe cale administrativă. Parlamentarul român nu înțelege nicicum că statul nu este stăpân peste cetățeni și organizații private. Pe când o lege care să oblige toți românii să dubleze cu muzică lălăielile lamentabile ale lui Victor Socaciu?
- “Fumatul ar putea fi interzis complet în toate spaţiile publice închise, fie că vorbim de instituţiile statului sau de marile cluburi şi restaurante. Senatorii au adoptat o lege în acest sens eliminînd posibilitatea ca localurile să-şi amenajeze spaţii atît pentru fumători cît şi pentru nefumători”, anunţă ProTV. Propunerea legislativă, făcută de deputata PSD Manuela Mitrea (soţia fostului ministru al transporturilor Miron Mitrea) izvorăşte din ideologia Statului Maximal caracteristică tuturor partidelor parlamentare româneşti, dar mai ales PSD-ului. Conform acestei ideologii, se înmulţesc tot mai mult posibilităţile ca cetăţeanul să devină infractor, iar Statul devine astfel tot mai opresiv. Înainte infracţiunile erau: să nu furi, să nu ucizi. Acum avem infracţiuni noi: să nu fumezi în loc neamenajat special pentru asta, să nu practici o meserie fără a avea autorizaţia necesară, să nu uiţi să pui cip la animalul proprietate personală, să nu vinzi vreun produs fără să ai certificat de calitate şi acte de provenienţă etc. Se va ajunge ca majoritatea cetăţenilor să devină infractori într-un fel sau altul. E şi asta o metodă pentru a asigura locuri de muncă în sectorul bugetar. Avem nevoie de poliţişti comunitari pentru a-i depista şi amenda pe cei care fumează în public, de pompieri care să verifice că locurile de fumat amenajate sînt în regulă (musai dotate cu extinctoare, zice legea; o metodă subtilă de a-i incrimina pe fumători, care ar fi vinovaţi de incendii şi nu se poate avea încredere în ei că-şi sting ţigara corect în scrumieră; în acelaşi timp o metodă de a genera costuri pentru agenţii economici care ar vrea să amenajeze locuri speciale pentru fumat şi a-i face eventual să renunţe). Mai avem nevoie de inspectori care să verifice că locurile unde se vînd ţigări respectă regula de a fi la minim 250 metri de şcoli sau spitale.
- Pentru a fi acceptată în Uniunea Europeană, României i-au fost impuse cîteva măsuri, printre care creşterea accizelor la tutun. Chiar şi după mult dorita integrare, Comisia Europeană pregăteşte noi creşteri ale accizelor la tutun, calificate drept “astronomice” de către ziarul Timpolis din 31 iulie 2008. Sînt nişte măsuri care ustură la buzunar cetăţeanul de rînd, dar care erau prezentate ca justificate: fumatul dăunează sănătăţii, Uniunea Europeană care impune aceste creşteri de preţuri de fapt ne face un bine, căci ne ocroteşte sănătatea. Însă, sub oblăduirea aceleiaşi Uniuni Europene, statul sprijină cultivatorii de tutun. Dacă aceştia îndeplinesc nişte formalităţi birocratice, pot obţine o subvenţie de 97,55 euro la hectar, la care se adaugă 2 euro la kilogramul de tutun. Au fost glasuri care au cerut oprirea subvenţionării tutunului, dar opt ţări din UE, printre care şi România, cer prelungirea subvenţionării tutunului pînă în 2013, după cum scrie ziarul “Adevărul” din 4 noiembrie 2008. Care este logica subvenţionării tutunului şi, în acelaşi timp, a accizării aceluiaşi produs? Putem spune că accizele sînt necesare pentru ca să aibe Statul bani de dat pentru subvenţii. Dar, mai presus de toate, este logica subtilă a Statului Maximal: nici o activitate economică să nu se desfăşoare fără controlul Statului. Cultivatorii de tutun sînt legaţi de sistemul birocratic prin nevoia de a primi subvenţii. Trebuie să facă o serie de activităţi neproductive pentru asta, să pregătească dosare cu tot felul de acte, să umble cu cerşitul pentru banii respectivi, dar cine nu primeşte subvenţie are de înfruntat concurenţa neloială a celor care au fost subvenţionaţi şi probabil nu rezistă pe piaţă. Se aplică şi aici regula generală că marile firme pot gestiona mai eficient birocraţia necesară obţinerii subvenţiilor decît micii producători. În acelaşi timp, accizele ridicate duc la o tentaţie mare a evaziunii fiscale, care se combate cu proceduri complicate, cum ar fi obligativitatea timbrării ţigărilor şi ţinerii unei evidenţe stricte a producţiei şi vînzărilor. Se asigură locuri de muncă atît pentru birocraţii care împart subvenţii cît şi pentru cei care controlează încasarea accizelor. Campaniile anti-fumat finanţate din bani publici asigură de asemeni locuri de muncă. Creşte sau scade producţia de tutun, renunţă sau se apucă românii de fumat, se îmbunătăţeşte sau nu sănătatea populaţiei? De fapt, n-are importanţă. Important este ca sistemul birocratic să ruleze cît mai mulţi bani.
- Ce probleme ale românilor îi preocupă pe parlamentari: Aviz negativ pentru un proiect de lege care prevede etichete mai moi la haine. Proiectul de lege de toată jena a fost inițiat de către deputatul PDL (?) Daniel Oajdea. Vorbim despre acel deputat care a votat moțiunea de cenzură acum un an și care a fost propus pentru excluderea din PDL? Așa pierde PDL pe limba unor astfel de ne-terminați…
Lista rămâne, din păcate, deschisă.
Fotografiile mele
Gazeta de Cluj
Glasul Hunedoarei
HotNews
Kamikaze
Monitorul de Cluj
Ziar de Cluj
Dan Ielciu
Dan C. Lungescu
paulniculescu
Acidutzu
Admin
sab2235
Sare'n Ochi 
Păi, în „1984” parcă dictatura era mai relaxată decât democraţia de azi. Nu crezi ? Cel puţin puteai fuma sau bea produsele „Victoria”.
Oricum prostia politicienilor mă uimeşte. Deşi, trebuie să recunosc, politicienii se trag din proştii care nu pot practica bine altă meserie. Nu că aceea de politician o practică măcar satisfăcător.
oricum ha mai tare fază cu ticăloşii din „legislativul” „românesc” o fostu aia în care „politicienii” nu ştiau cu cine or purtat discuţii, ei ştiau doar că or vorovit ăia cu fmi şi atât… cam la asta se rezumă „clasa” „politică” „românească”, nişte jeguri care nu reprezintă naţiunea română
ŞI acum încă o dedicaţie SPECIALĂ pentru tovarăşu Pontaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, care oricum este vai de cpu lui, dacă o ajuns să aleagă ce nu primesc alţii adică ce nu mere la pedelei sau penelei mere la pesedei, de aia Ponto eşti mai rău decât prostănacu geoanic
http://fanu.wordpress.com/2011/07/31/in-sfarsit-s-a-deblocat-orasul-hateg-dupa-aproape-3-luni-de-lucrari/
Ce mă sperie pe mine este că, din cauza unui psihopat, mă refer la norvegian, o să se restricționeze cu timpul și comunicarea pe internet. Auzi, etichete mai moi ! Sunt sensibile din cale afară amantele acestora !
Cred ca se referea, doar la eticheta, care l-a facut pe el candva „baietel, de sex masculin”! Aia de i-a ramas moale si flasca, precum „socaciurile” lui si ale altor „mitzuri, vadimi si loghini” din Parlamentul Romaniei!
apropo de etichete moi:
un betiv in mometul in care tocmai iesea dintr-un bar se impiedica de pragul usii si pica direct in cap. dupa ce se dezmeticeste putin vede o tipa ce se tot fataia pe langa el:
– tu ce faci fa aici?
– ce sa fac ba…fac trotuarul
– pai fa-l in ma-ta mai moale ca uite…mi-am spart capul
🙂 bestial!
……………extrem de vechi, dar BUN! 🙂 Ca vinul.
Pingback: Ce clică de imbecili ne dictează destinul? | Sareinochi's Blog
Pingback: Ce clică de imbecili ne dictează destinul?