Ce să ne mai ascundem după degete, relaţiile interlopilor cu politicienii, magistraţii, şefii poliţiei şi ai administraţiei statului au o lungă şi glorioasă tradiţie. Păi, după Decembrie 1989, cine să fi știut mai bine cun se face un ban necinstit dacă nu milițianul pus să-l păzească pe bișnițar? Uite așa, de la primul milițian, întovărășit cu vreun viitor bancher (funcționar al băncilor de stat care mai puteau să scoată niște “verzișori” sau “mărcuțe” pe piață, să fie vândute la colțul străzii), care și-au pus la punct o rețea de vânzători de valută, pasul până la primul politician care să treacă prin noul Parlament o lege a regimului valutar șamd a fost ușor. „O mână spală pe cealaltă și-amândouă rămân curate”, s-a transformat în „eu știu despre tine, tu știi despre mine, numai împreună ne merge bine”. Așa ne-am procopsit cu o mafie interlop-politico-economică și cu obrăznicia bandelor criminale care controlează strada, orașe, sectoare industriale și, deseori, chiar statul. Duduienii, Sadovenii, Toboșarii, Corsicanii, Gemenii, Cămătarii, Gigi Ursaru, Răgălie, Gigi Boeru, Fane Spoitoru, Nicu Gheară, Sile și Nuțu Balint – atâtea nume (multe nerăsărite, încă, pe firmamentul întunecat al fărpdelegii), și tot atâtea fapte penale și legi batjocorite de către niște “legi” nescrise ale unei lumi extreme și obscure. Când sunt încolțiți dau cu pumnul sau scot armele albe (cuțitul, șișul, șuriul, săbiile ninja) sau chiar pistoale și mitraliere de ultimă generație – se știu apărați de banii negri scurși în buzunarele celor pe care i-au sponsorizat: de la șefi de poliție locali și centrali, până la politicieni influienți. D oar din patru în patru ani, în preajma alegerilor, apar ca din senin lepădate prin mass media rapoarte provenind din mediile judiciare sau dinspre serviciile secrete, care descriu năucitoare structuri mafiote, unde se împletesc tâlhăria, taxa de protecție, răpirile, tortura, racheții și ucigașii plătiți, crima și chiar asasinatele în serie. Trec alegerile, trece și „vânătoarea de monștri”.

Acidutzu

De la epoca Ceauşescu la cea a lui Iliescu şi Năstase, trecând prin guvernările lui Constantinescu şi Băsescu, legăturile clanurilor interlope cu lumea de afaceri, justiţia şi clasa politică şi-au consolidat trăinicia şi ascensiunea. Aproape nu există dosar în care unui nume sonor din mafia clanurilor să nu i se alăture unul din ceea ce ar trebui să fie statul de drept. Duduienii, Cămătarii, Fane Spoitoru, Sile Pietroi, Nicu Gheară, Răgălie, Genică Boerică sau Gemenii, Toboşarii şi Bercea Mondialu’ sunt doar câteva branduri faimoase prin conexiunile la cel mai înalt nivel. Recenta încuscrire a lui Mircea Băsescu, fratele cu relaţii mocirloase al preşedintelui, cu Bercea Mondialu’, pe numele civil Sandu Anghel, a scos la iveală legături la fel de periculoase. Maria Huza (fosta preşedintă a Tribunalului Bucureşti), Gheorghe Brenciu (fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt), Nicolae Grădinaru (fost prefect de Olt, PDSR, PSD, PRM), Gabriel Diaconu (fost viceprimar din Slatina, PNL, PL-D, PD-L) sau Lidia Bărbulescu (fost preşedinte CSM, propusă pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) şi Theodor Stolojan sunt cei care se învârt în cercul select al clanului Bercea, care se poate mândri că cele 37 de dosare penale i-au adus tot pe atâtea NUP-uri. Palmaresul arată că şi dosarele, şi relaţiile sunt transpartinice, bulibaşa Mondialu’ jucând mereu la două sau mai multe capete, ca dovadă vizita la sediul PSD din Kiseleff exact în campania pentru prezidenţiale.

În pat cu interlopii. Proaspătul eliberat senator PSD, Cătălin Voicu, cel pe care Marian Vanghelie îl voia ministru de Interne, poate fi subiect de saga, ţinând cont că naraţiunea coboară până în 1990, când asigura telecomunicaţiile speciale pentru Cabinetul 1, în care tocmai se instalase Ion Iliescu, şi se termină cu şpaga de 200.000 de euro pe care a intermediat-o între „regele asfaltului“ Costel Căşuneanu şi judecătorul de la ÎCCJ Florin Costiniu. Procurorii lasă să se înţeleagă că ocupaţia de senator a lui Cătălin Voicu era aceea de a percepe taxe de proces pentru diverşi interlopi şi oameni de afaceri, în spatele său aflându-se clanul Vanghelie, generalul Dumitru Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Mircea Geoană, de întreg eşafodajul nefiind străine nici serviciile secrete. O altă istorie pilduitoare este cea a lui Genică Boerică, denunţătorul lui Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara“, care a dezvăluit că intermediarul în afacerea rambursărilor de TVA era chiar exdeputatul PSD Ristea Priboi, fost ofiţer SIE. Interlopul Boerică a povestit procurorilor cum mergea la vânătoare cu Năstase, ba chiar că a „dormit în acelaşi pat cu el“, cum îşi petrecea concediile cu Priboi şi cum Ioan Melinescu, fost şef al Oficiului pentru Prevenirea Spălării Banilor, acuzat în acelaşi dosar, „era nelipsit de la petrecerile mele“.

Legături transpartinice. Galeria politicienilor care cultivă relaţii cu interlopi este supraaglomerată, iar la loc de cinste stau figurile unor miniştri. Dom’ Costel, pedelistul din Doljul guvernat de Radu Berceanu, a fost numit secretar de stat şi director al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, deşi avea dosar instrumentat de DIICOT pentru răpirea şi sechestrarea unui om de afaceri, acţiune pusă în practică de nişte băieţi vânjoşi din Craiova. În oraşul-capitală a bătăilor cu săbii, pistoale şi bâte se zvonea că ascensiunea lui Costel Iancu era consecinţa cotizaţiilor grase date partidului, aşa cum incendierea maşinii unui alt afacerist din aceeaşi categorie se datora refuzului acestuia de a dona 300.000 euro pentru campania electorală la Consiliul Judeţean. Campanie în care Berceanu se afişa alături de Dom’ Costel. Acelaşi motiv l-a determinat probabil şi pe viceprimarul PD-L Răzvan Murgeanu să apeleze în campanie la serviciile lui Sile Pietroi şi Titi Chira, personaje care aveau la activ tâlhării, tentative de omor şi lipsire de libertate. Procurorii susţin că în vara lui 2008 cei doi interlopi au prestat intens pentru diverşi politicieni cuprinşi de febra alegerilor. Un alt politician pentru care banii, ca şi interlopii nu au miros este Elena Udrea. Doamna ministru a fost asociată în grupul Niro, condus de Nicolae Dumitru, finul fraţilor Sile şi Nuţu Cămătaru, şi asociat cu Nicu Gheară, grup împreună cu care voia să demareze un proiect imobiliar. „Niro“, pornit din cartierul Ferentari şi ajuns în Top 300 cu o avere estimată la 50 de milioane de euro, mărturisea într-un interviu pentru România liberă că nu face politică, dar „a sponsorizat toate partidele“, iar la firma sa, după modelul SOV şi Voiculescu, sunt angajate mai mult de 20 de persoane care provin din Securitate, DNA, „Doi şi un sfert“ sau Poliţie.

Mafioţii n-au miros. Din panoplia politicienilor cu lipici la interlopi se evidenţiază Radu Mazăre – prin bunăvoinţa căruia a ajuns Nicolae Nemirschi ministrul Mediului –, Constantin Niţă sau Gigi Becali, asta ca să ne referim doar la istoria recentă. Niţă, domnul cu mustaţă siciliană, care se ocupa de IMM-uri în guvernul PSD-PD-L, era, potrivit Centrului Român pentru Jurnalism, unul dintre contactele în România ale lui Paul Brener, individ cu dublă cetăţenie, a cărui urmărire a fost cerută de anchetatorii italieni, care îl suspectau de trafic de droguri, metale preţioase şi arme. Ministrul, patron al mai multor societăţi comerciale la vremea aceea, fusese invitat de Brener în însorita Italie. Despre relaţiile interlope ale lui Radu Mazăre s-au scris deja articole care ar putea umple un raft de bibliotecă. De la afacerile cu palmieri până la cele cu retrocedări sau Aqualand-ul din Mamaia, numele primarului Constanţei a fost mereu asociat cu interlopi, cum ar fi clanul fraţilor Vasea, implicaţi în comerţul cu combustibil şi în tranzacţii hoteliere care de care mai dubioase. Gigi Becali, ajuns europarlamentar şi curtat pentru voturi de toate partidele politice, cel care acum câţiva ani stătea la şpriţuri cu însuşi şeful statului, are o faimă atât de bună printre interlopi încât la arestarea din 2009 aceştia au dat un adevărat regal televizat în sprijinul său. Fraţii Nuţu şi Sile Cămătaru, care făceau cu patronul Stelei afacerile specifice branşei, Fluturică şi Scali, care se duelează cu pistoalele în plină stradă şi sunt vârâţi într-una din firmele de pază ale politicianului, Amet Metin, temutul interlop arestat în dosarul „Portbagajul“ pentru sechestrare de persoane, Nicu Gheară şi membri ai clanului Duduianu au transmis în direct un gând bun pentru Becali şi unul rău pentru „nemernicii de procurori“ care au îndrăznit să-l aresteze. Presa şi politicienii le-au ţinut isonul, Corneliu Vadim Tudor şi-a finanţat campania din banii lui Becali, iar pedelişti din Consiliul Capitalei nu au avut probleme în a negocia majoritatea cu PNG.

Generalii clanurilor. Relaţiile interlopilor cu generali de armată, poliţie sau cu magistraţi au o lungă tradiţie. Raportul „Căpăţână“, din anii ‘93-’94, arată legăturile suspecte ale unor generali de poliţie cu capi ai lumii interlope, cum este Fane Spoitoru. Numele generalilor Niţu, Medrea şi Suceavă au figurat în respectivul raport. În afacerea „Ţigareta 2“ au apărut numele unor ofiţeri de informaţii, precum generalul SRI Gioni Popescu, fostul ministru de Interne Doru Ioan Tărăcilă sau colonelul SPP Gheorghe Truţulescu, alături de Costel Chiată, patronul discotecii Black and White, sau arabul Jamal Atm, patronul barului Golden Fish. Scandalul „Portbagajul“ a scos la lumină relaţiile unor generali de Poliţie şi SRI cu faimoşii Gemenii şi Cămătarii. Cutremurul care a urmat a dus la înlocuirea generalului Bot, acuzat de interlopi că are legături cu Cămătarii. Fane Spoitoru era atât de influent încât în 1996 a reuşit să serbeze botezul copilului chiar la Palatul Parlamentului, petrecere la care au participat Adrian Păunescu şi Mădălin Voicu. O bună prietenie a existat şi între Genică Boerică şi chestorul Constantin Codiţă, despre care presa spunea că locuia într-un apartament al acestuia din centrul Craiovei, iar prefectul Ion Călin a fost membru în CA al SC Bachus SA în anul în care interlopul a devenit patronul societăţii. Scandalul Mihai Bucurenciu din clanul Gemenilor a fost mediatizat în curtea ţărănistă, numele acestuia, potrivit presei, fiind alăturat celui al lui Constantin Chiriţă, fost primar al Sectorului 5, şi celui al lui Constantin Dudu Ionescu, fost ministru de Interne. Ce să mai discutăm de faimosul Omar Hayssam care, înainte să ajungă răpitorul şi teroristul numărul unu, era acuzat de înşelăciune, fals, trafic cu maşini furate, protecţia înaltă a PSD, partid al cărui membru era, ferindu-l astfel de anchete şi arestări.

Rețele bucureștene: Bucurestiul este buricul rețelelor de crimă organizată (trafic de droguri, trafic de carne vie, contrabandă cu mașini de lux, cu țigări și alcool, escrocherii și estorcări de fonduri, spălare de bani), dar și zona unde se află butonul de comandă al lumii interlope din România. „Comanda” se află la un personaj de temut, supranumit „Împăratul”, cu multi ani de puscarie inainte si dupa ’89, si care, deocamdata, este in libertate. (voi reveni cu detalii cu privire la fiecare rețea în parte: nume, acțiuni criminale, amintiri din epocă – multe uitate)