La fiecare Apocalipsă trăită, primiți una gratis. S-o petreceți cu cei dragi

Cartea Apocalipsei după Ion Ilici Iliescu

Apocalipsa trebuia să aducă sfârșitul lumii pe 21 mai 2011, cu certitudine la ora 18 fix. În România, ca orice lucru bun, ar fi ajuns doar pe 22 mai la ora 4 –  nu-i nimic de mirare, doar 50 de ani i-am așteptat pe americani să vină și-a venit mai întâi Iliescu. O așa flagrantă discriminare n-ar fi suportat nici măcare ea, Apocalipsa (care atunci când totuși se va da, se va da să ajungă la toată lumea), motiv pentru care n-a mai venit.

Oricum, partea bună la Apocalipse este cea cu prezisul. Prezisul aduce prozeliți (știți și voi că mama proștilor umblă mereu gravidă), iar prozeliții aduc bani, adică profit pentru prezicător. Deocamdată, până mai vine vreo cometă, sau se mai izbește vreun asteroid de Pământ, ori se-ntreabă vre-un președinte “what that button do?”, pentru a pune de-o bună prezicere a Apocalipsei este suficient coeficientul de inteligență al semenilor noștri (cică oameni gânditori – mai degrabă istoviți de gânduri). Ultima Apocalipsă, cea care s-a reportat din data de 21 mai a.c., pentru o altă extragere, a cărei dată se va decide cândva prin anul 2012 (așa am văzut într-un film de Francis Ford Coppola), a adus inițiatorului, pastrorul american Harold Camping, un beneficiu de vreo 72 de milioane de dolari.

Investiția în sfârșitul lumii este veche de când lumea. Până la creștini au fost mulți alții care au beneficiat de dorința oamenilor de-a da câte ceva pentru a pieri striviți de mânia zeilor. Mai cu o glaciațiune, mai c-un Potop sau niște stâlpi de foc, niște provizii bune pentru zile mai lipsite de-ale gurii tot s-au pus de-o parte. Oricum, baze științifice temeinice pe problemă s-au pus odată cu creștinismul – care are o carte dedicată fenomenului. Mă rog, acolo se vorbește despre o luptă finală între bine și rău – dar, până atunci, mulți s-au gândit că nu ar fi rău să-și facă un pustiu de bine anunțându-i pe alții că, în curând, le va fi rău. Motiv pentru care Apocalispsa a fost prevestită de mulţi sub diferite forme. Cele mai haioase forme ale Apocalipsei sunt cele ştiinţifice şi cele politice.

Pe la anul 400, Montanus, care se pretindea a fi forma umană a Duhului Sfânt (deh, Napoleon nu se născuse), a început să predice un al treilea Testament și să prezică iminența sfârșitului lumii. Până să fie prins și condamnat de către Sinodul Ecumenic din Efes, vreo 30 de ani mai târziu, a avut timp să-și petreacă sfârșitul lumii alături de numeroși prozeliți.

Nici n-a terminat bine ce avea de zis despre catolicism Martin Luther, că un alt german, Michael Stifel, şi-a îndemnat adepţii să-şi vândă proprietățile, căci, tocmai ce calculase o ecuație cu o singură necunoscută după Biblie și “X = sfârşitul lumii”, i-a dat, fără dubiu, fără zecimală, fix data de 3 Octombrie 1533. În ziua prezisă, el şi-a condus adepţii pe un deal, de unde, potrivit calculelor, trebuiau să fie ridicaţi la cer. Apocalipsa s-a terminat, câteva ore mai târziu, cu o goană nebună a profetului de pe deal, consecință firească a faptului că previziunea sa nu s-a adeverit.

O vreme, adepții Bisericii Metodiste și-au făcut o adevărată vocație în a prezice pieirea lumii. Charles Wesley a zis că va fi în anul 1794. Frate’su, Jhon, a reportat câștigul familiei pentru anul 1836. Între aceste două Apocalipse a avut loc una mai mică, pe data de 19 octombrie 1814. Joann Southcott a devenit convinsă de faptul că are puteri supranaturale şi s-a declarat femeia despre care se vorbeşte în Apocalipsa 12:1-6: “Şi s-a arătat un semn mare în ceruri; o femeie învăluită în soare, şi luna sub picioarele ei, şi pe cap o coroana de douăsprezece stele“ (asta deși, deja, se putea pretinde latura feminină a lui Napoleon) și că-l va naște pe noul Mesia. N-a născut, dar a murit la scurt timp după ce Ziua Judecății n-a mai venit. O vreme, adepții săi i-au păstrat trupul. Când n-au mai suportat, l-au predat autorităților.

Cel mai îndârjit prezicător al Apocalipsei a fost pastorul baptist Wiliam Miller. Începând din anul 1831 a tot prezis-o, an după an, până la moartea sa în 1849. Atât de bine s-au simțit adepții săi în toți acești ani de așteptare a sfârșitului lumii încât, după moartea cestuia s-au hotărât să se numească Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea (sâmbetiștii noștri). Ei cred că previziunea lui Miller a fost corectă, dar că s-a petrecut undeva în cer, nu pe pământ. Oricum, nici Martorii lui Iehova n-au dat dovadă de mai puțină pricepere și dedicare în astfel de preziceri. Charles Taze Russel a fost întemeietorul revistei Watch Tower (o știți și voi, dragi cititori, acea revistuță glossy pe care vi-o oferă fie pe stradă, fie la ușa casei, dacă aveți curiozitatea să deschideți poarta, ori două doamne ușor plinuțe și cu baticuț pe cap, fie doi tineri cu cravată la cămașa cu mâneci scurte și ecuson prins de buzunarul de la piept – căci propovăduiesc credința cu precădere vara). Ei bine, acesta a calculat că Isus Hristos va ajunge pe pământ în 1914. De ajuns, înaintea Fiului Domnului, a ajuns pe pământ Primul Măcel Mondial, urmată de Marea Revoluție Roșie. Așa că, după ce sfârşitul s-a lăsat aşteptat, „martorii” au schimbat sensul predicţiei şi au declarat că a fost data la care Isus a început să se pronunţe invizibil (da, invizibil). Drept pentru care, de atunci sfârșitul a venit pentru ei în 1915, 1918, 1920, 1925, 1941, 1975, 1994 – și numărătoarea continuă.

După care a intervenit mass media și nici o Apocalipsă n-a mai fost lăsată la voia întâmplării. Până la găina care naște pui vii, în 1910, oamenii erau să piară din cauza gazelor otrăvitoare provenite din coada cometei Halley. Flăcăii de pe tapiseria ce descrie bătălia de la Hasting (unde apare imortalizată una dintre aparițiile celebrei comete), cred că s-au zgâlțâit de râs. Albert Porta, meteorolog, a prezis că, la 17 decembrie 1919, o conjuncţie de şase planete va provoca un curent magnetic, care va străpunge soarele, care va exploda și o mare de flacări şi de gaze în cele din urmă va înghiţi Pamântul. Rezultatul acestei noi Apocalipse? Niște acte de violenţă şi câteva sinucideri, precum și pierderea slujbei pentru Albert.

În 1969, Charles Manson a prezis confruntări interrasiale care vor distruge SUA de așa manieră încât, până la urmă, trupa sa de criminali “Manson Family“ va conduce lumea. Motiv pentru care a început să ucidă oameni. Individul este închis pe viaţă pentru crimele sale.

În 1980, Hal Lindsey, un evanghelist din SUA, credea sincer că Uniunea Eupropeană era condusă de Anticrist. Firește, UE va deveni oponetul SUA şi a celorlate state şi de aici va pleca războiul final. De atunci, el ține o serie de emisiuni pe tema venirii și revenirii Apocalipsei.

După care au urmat: pe 10 martie 1982 – alinierea celor 9 planete care urmau să provoace o așa atracție gravitațională încât petele solare ar fi explodat și lumea ar fi pierit în cutremure și băi de soare mortale; în 1988, Edgar Whisenant, un fost inginer NASA și-a găsit 4,5 milioane de fraieri care i-au cumpărat cartea “88 de motive pentru care ar putea fi Apocalipsa în 1988″; în 1993, David Koresh şi mai mult de 100 de adepţi s-au baricadat la sediul Adventiştilor Davidieni, o fermă în Waco, Texas, în așteptarea iminentului sfârşit al lumii. Sfârșitul a venit când ferma a fost înconjurată de către agenți ai FBI, iar după a 51-a zi de asediu, 76 dintre cei aflaţi în interior, inclusiv Koresh au murit într-un incendiu; în 1997, cometa Hale-Bopp a fost vizibilă cu ochiul liber timp de 18 luni – o curiozitate astronomică pentru oamenii normali, o previziune a sfârşitului lumiipentru membrii cultului Heaven’s Gate care au hotărât că, dacă se sinucid, sufletele lor au să călătorească în spatele cometei într-o nava spaţială (cadavrele celor 38 de adepţi au fost găsite într-o casă din California pe 26 martie 1997); firește, nu putea lipsi din pomelnic anul 2000, an în care fie un virus termina toate computerele din lume, fie Hristos venea a doua oară, fie se îndeplinea una dintre multiplele profeții ale lui Nostradamus, fie sonda Cassini, umplută cu combustibil radioactiv, s-ar fi prăbușit pe Pământ (super-ofertă!); în mai 2008, 35 de membri ai cultului Adevărata Biserică Ortodoxă Rusă au petrecut şase luni într-o peştera, în anticiparea Apocalipsei, prezise de către liderul lor Piotr Kuznetsov. Kuznetsov, a preferat să aștepte sfârșitul lumii la el acasă până când o instanță de judecată l-a obligat să se supună unui tratament psihiatric; după care a urmat 10 septembrie 2008 – Apocalipsa găurii negre de la Geneva, ce urma să se manifeste, odată cu pornirea acceleratorului gravitațional, printr-o gaură neagră ce ar fi înghițit Pământul.

Nu înțeleg de unde atâta spaimă de-o biată gaură neagră – la noi, în România, s-au manifestat atâtea găuri negre care au neantizat buget, după buget, intreprindere, după intreprindere și sol după subsol și nimeni nu s-a speriat că vine sfârșitul lumii. Asta până n-a venit Traian Băsescu cu ideea că ar trebui scoasă din Constituție prevederea caracterului licit al averilor dobândite ilicit (sau cam așa ceva), ceva ce chiar ar reprezenta sfârșitul lumii pentru părinții fondatori ai capitalismului de cumetrie românesc.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Viața bate câmpii și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la La fiecare Apocalipsă trăită, primiți una gratis. S-o petreceți cu cei dragi

  1. catzdeaici zice:

    Ce ma amuză e doar faptul că unii îşi vând proprietăţile ca să facă profit la sfârşitul lumii. 🙂

    • Sare'n Ochi zice:

      🙂 nu-i prima data. in fond, cam fiecare sfarsit de secol sau mileniu a fost exploatat din punctul de vedere al Apocalipsei. cred ca cea mai misto a fost cea asteptata la sfarsitul primului mileniu. „ganditorii” nostri au lasat balta muncile campului – mai ales prin partile nordice ale Europei, si s-au apucat de ceea ce stiau din instinct: sex si betii (nu neaparat in ordinea aceasta). cand s-au trezit din betie, a doua zi dupa Apocalipsa, au co0nstatat ca nu mai e nimic de mancat, nimic de baut si ca le oracaie-n curte o liota de plozi. campul – in paragina, vitele – mancate (deh, trebuiau sa puna si ei ceva pe masa de sfarsitul lumii). cum mai erau cam 1000 de ani pana la infiintarea primului supermarket, au luat-o spre sud, spre zonele in care apocalipsa nu lovise prea napraznic din cauza generozitatii climei si a solului. asa s-a procopsit Europa cu cateva invazii nordice – oamenii veneau la shopping.

  2. Pingback: Apocalipsa… cine-i simte lipsa? « Despre sufletul meu

  3. Alina RAUS zice:

    Știți cum se zice: mare-i grădina Domnului 🙂 .Pentru fiecare nevoie întotdeauna se va găsi cineva care să o satisfacă. Simplu: cerere și ofertă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s