de Victor Lungu și Ștefan Ciocan
Așa o mobilizare a oamenilor muncii cu gura – să se-nghesuie să fie cu toții de partea bietului ex-Hohenzolern de România, Mihai încuscrit Duda, birjărit nițel cam tare de către Traian Băsescu, n-am mai văzut de pe vremea în care întreaga Aalianță Civică, de mână cu victimele mineriadelor s-au îngrămădit să pună ștampila pe viitorul luminos al României, Ion Ilici Iliescu ce se lupta în turul doi al prezidențialelor din 2000 cu balaurul Corneliu Vadim Tudor.
Lezmajestate! – răcniră toți aceia care-l cam însulăiră (pardon, îl fugăriră) pe “fir-ai al dracului, Majestate” pe tot parcursul anilor ’90, la unison cu toți aceia care veniră la putere din partea unui partid monarhist dar dădură uitării fapta de cum dădură de gustul de ciolan (na, că mă făcui oltean!).
Lezmajestate, ca lezmajestate, dar să știm și noi cine-i lezmajestatul și care lezmajestatorul! Colegul de blogosferă Teophile îmi răsfoiește niște pagini de istorie atent ignorată (nu numai sub comunism, ci și post-decembrist) pe blogul său Politeia: Jocul de-a istoria. Merită să citiți cum “sunt popoare care își cunosc istoria și o acceptă așa cum a fost, sunt popoare care își cunosc istoria și nu o acceptă așa cum a fost și sunt popoare care nu își cunosc istoria, deci nu au ce accepta sau nega; în acest fel lucrurile sunt dezbătute după ureche sau după tradițiile orale transmise în mii de feluri”. Așa veți afla că “că sunt aspecte care trebuie puse în atenția opiniei publice pentru a nu transforma lucruri serioase într-o discuție de gen “ba pe-a mă’tii”. În biografia formală a regelui este scris că: Regele Mihai a organizat la 23 august 1944 arestarea lui Antonescu. S-a opus guvernelor prosovietice din anii 1945-1946. A fost constrâns să abdice la 30 decembrie 1947. Trei propoziții, trei jumătăți de adevăr!” Că Regele Mihai, nu a schițat nici un gest să-și apere soldații și ofițerii condamnați la moarte sau deportați în Siberia, că nu a grațiat nici un fruntaș al politicii interbelice arestat și condamnat la temniță grea (până să moară în pușcărie, Iuliu Maniu l-a înjurat tot timpul că n-a mișcat un deget să-l ajute deși a făcut atâtea pentru el), că a fost singurul monarh din Estul Europei care a abdicat, cedând legal guvernarea României comuniștilor. Adică cam ce-a spus Traian Băsescu (în termeni de matelot, ceea ce nu este permis la nivel de președinte): “Regele Mihai a fost slugă la ruşi”. Cu alte cuvinte, Mihai a fost prea tânăr, prea slab, iar în ultimul deceniu a devenit o cârpă a regimului Năstase-Iliescu în numele Peleșului, Pelișorului și Săvârșinului. Din Arhivele americane, devenite publice în 1998, aflăm cum Regele Mihai nu s-a comportat prea “regește” în perioada ‘44-’47, cum nu prea este un simbol al rezistenței anti-comuniste și multe alte chestii triste. De aceea nici nu mă mai întreb de ce nu a fost invitat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Victoriei de către nici un stat vestic, în schimb a fost invitat doar la serbările din Rusia şi la anumite comemorări din Cehia şi Slovacia.
Cum îi scriam și colegului TOG pe Romanianbullshit (pe care-l scârbesc, ca și pe mine, de altfel, servitutea și iconoclasmul), asta-i problema noastră: am învățat o tonă de min(ci)uni de prin manualele de istorie (despre actele noastre de bravură înșirate ca nestematele de-a lungul multimilenarei noastre istorii) si, mai ales, că gloriosul act de la 23 august 1944 fu înfăptuit de către Gloriosul Partid Comunist Român și marile mase de oameni ai muncii de la orașe și sate. În oceanul de minciuni, care-i adevărul? Dacă-l spunem, îl spunem prea târziu. Când îl spunem, îl spunem prea brutal (iar Băsescu, de această dată, a fost cât se poate de mitocan). Drept pentru care îl las pe colegul Ștefan Ciocan, să vă zică și el ce are de zis:
De ce nu merită Regele Mihai scuzele lui Băsescu. A fost suficient ca Băsescu să-l atace pe Regele Mihai, ca acesta să devină un super-erou. La câteva minute după declaraţia preşedintelui, un uriaş cor de pupincurişti a început să cânte ode de preamărire la adresa monarhului şi să-l împroaşte cu noroi pe Băsescu. Până şi Ion Iliescu a considerat că atitudinea preşedintelui este de neconceput. El, fostul bolşevic care l-a urmărit pe Rege ca pe un infractor şi l-a alungat din ţară când voia să meargă să se reculeagă la mormintele strămoşilor săi. Iar după doi ani, la Otopeni s-a purtat ca pe pista măsii şi l-a ţinut pe fostul suveran câteva ore în avion, înainte să-i refuse viza de intrare în ţara pe care cândva a condus-o. E suficient ca Băsescu să-şi arate antipatia faţă de un personaj, ca acela să devină imediat un îngeraş în ochii lui Ponta, Antonescu şi altor lideri politici de teapa acestora. Uite cum, deodată, USL devine filo-monarhist, şi cum Băsescu reuşeşte să scoată din adâncul sufletelor ex-uteciștilor, ex-comuniștilor, ex-turnătorilor și ex-securiștilor social-democraţi, liberali şi conservatori, dragostea nebănuită faţă de Casa Regală a României! Dacă Băsescu a făcut un experiment cu cobaii USL, pentru a le testa dragostea de Monarhie, este încă o dovadă că pe preşedinte îl duce capul. Dacă nu, acuzaţiile preşedintelui, făcute pe un ton cam dur, sunt totuşi în mare parte justificate. Atâta doar că nu se cade să vorbeşti aşa despre un bătrânel aflat toată viaţa lui sub papucul unor femei. Ca unul dintre cei care apreciază sistemul monarhic constituţional ar fi trebuit să-mi unesc şi eu glasul, sau tastatura, în corul celor care-şi cer acum scuze de la Regele Mihai. Nu o voi face, pentru că Regele Mihai are atât de multe datorii morale neachitate faţă de poporul român încât abordarea preşedintelui Băsescu pare blândă faţă de câte i se poate reproşa.
În primul rand, în calitate de unic şef de stat în viaţă, participant la al doilea război mondial, Regele Mihai nu a făcut în faţa românilor mărturisiri complete. Nici acum nu se ştie exact ce s-a întâmplat în aceea zi de 23 august, în care practic România şi-a îndreptat faţa spre comunism. Acceptarea de către Rege a unei decoraţii prestigioase, Ordinul Victoria, de la Stalin, nu a făcut decât să legitimize intervenţia URSS în România prin structurile NKVD şi ale Partidului Comunist. Dar datoria cea mai mare şi misterul cel mai dureros din relaţia Regelui Mihai cu românii este lămurirea dispariţiei unui tezaur cultural inestimabil, format din 42 de tablouri, dintre care şase El Greco, pe care Regele Mihai le-a scos din ţară cu toate că aparţineau patrimoniului României. Despre epopeea acestor tablouri s-a scris şi s-a vorbit foarte puţin, fiind un subiect sensibil atât în perioada comunistă cât şi după ’89, cu toate că acestea pot lămuri pe deplin momentul abdicării Regelui şi instaurarea republicii în România. În urma unei anchete jurnalistice, legată de cele 42 de tablouri din Colecţa Coroanei dispărute fără urmă în anul 1947, am ajuns la o concluzie dureroasă pentru cei care cred în Regele Mihai. Germanul din casa Hohenzolern s-a adatpat atât de bine obiceiurilor balcanice încât a fost “şpăguit” de Petru Groza şi comunişti ca să abdice. În anul 1947, Regele Mihai împreună cu Regina Mamă au fost invitaţi la nunta actualei Regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a. Fostul aghiotant al regelui, Jacques Vergotti, povesteşte în cartea “Fără drept de înapoiere în ţară” cum Regele Mihai a plecat la Londra ducând cu el cele 42 de tablouri de valoare inestimabilă, printre care şi cele şase El Greco. La rândul său Petru Groza povesteşte în memoriile sale cum a negociat cu Regele plecarea lui din ţară la nunta regală din Anglia. Din memoriile celor două personaje implicate reiese că Petru Groza şi Vîşinski au făcut un târg cu Regele în urma căruia acesta trebuia să plece la Londra, luând cu el mai multe obiecte de valoare şi să nu se mai întoarcă în ţară. Jacques Vergotti povesteşte cum a plecat cu Regele, separat de suită, cu un mic avion care a decolat de la Săvârşin şi în care se aflau numeroase tablouri. Pânzele celebre au fost depuse într-o bancă în Elveţia, după care Regele s-a reunit cu suita şi şi-a continuat drumul spre Londra. Surpriză neplăcută însă – pentru Petru Groza şi liderii comunişti, Regele Mihai s-a întors de la Londra încurcându-le socotelile. Ce s-a întâmplat între momentul revenirii în ţară a suveranului şi momentul abdicării sale nimeni nu ştie, cu toate că Regele Mihai ar putea lămuri lucrurile. Cert este că, supăraţi pe întoarcerea sa, după ce a fost lăsat să plece cu tablourile şi alte bunuri din ţară, liderii comunişti au reușit să-l facă să accepte abdicarea. Un alt mister legat de această abdicare este de ce Regele Mihai a aşteptat două luni în exil până a făcut primele declaraţii împtriva regimului comunist instaurat în România? Atât la acestă întrebare, cât şi la cea legată de tablourile din Colecţia Coroanei dispărute, Regele Mihai trebuie să răspundă poporului Român înainte să-i ceară respectul. Cu atât mai mult cu cât nici unul dintre susţinătorii tezei conform căreia Regele Mihai a abdicat ca să salveze câţiva studenţi arestaţi nu a dat nici măcar numele unuia dintre aceşti studenţi. Este greu de crezut că din cei 1000 de tineri care au fost arestaţi de comunişti pentru a-l şantaja pe Rege să nu existe măcar unul care să depună mărturie despre veridicitatea acestei ipoteze.
Referințe:
- (comentariu @bleen pe Blogary: Rezultatul atacului lui Băsescu? Toată lumea, în frunte cu monarhiştii, susţine acum că Regele Mihai n-a fost decît un personaj de paie, un conducător formal, doar cu numele, aflat sub tutela lui Antonescu. Un copil iresponsabil, cu alte cuvinte. Fiindcă asta susţin toţi: lipsa de responsabilitate a Regelui Mihai)
- Revista Historia: 23-august 1944 – O trădare națională: “În dimineața zilei de 23 august 1944, Antonescu aștepta răspunsul de la Stockholm, pentru a semna armistițiul cu URSS. În așteptarea răspunsului, el a cerut scrisori de la Maniu și Brătianu, pentru susținerea armistițiului. Între timp, de la Stockholm a sosit la Ministerul Afacerilor Externe acceptarea sovietică la propunerile românești de armistițiu. Telegrama în loc să-i fie înmânată lui Antonescu, Grigore Niculescu-Buzești, participant la conjurație, o înmâneaza Regelui. În situația dată, Regele, fără să vorbească despre telegramă și implicat în complot alături de comuniști, le comunică lui Maniu și Brătianu că va intra în acțiune și va face singur armistițiul, fiind sătul de tutela lui Antonescu. Deși Mareșalul Antonescu nu a primit telegrama așteptată, a mers totuși la Palat și acolo… a fost arestat. Că Antonescu era hotărât să încheie armistițiul cu URSS rezultă și din faptul că în seara de 22 august l-a convocat pe ministrul german la București, Clodius, și în prezența generalului Pantazi, ministrul de război, i-a adus la cunoștință că România a cerut armistițiul.” (…) “Armistițiul sovietic cu România era o necesitate și pentru Rusia. Pozițiile întărite româno-germane din Moldova, care au rezistat la numeroase atacuri sovietice (începând cu 17 aprilie 1944) și pe care trupele se aflau și la data de 20 august, ca și existența în spatele frontului, la nici 200 km a unui aliniament puternic fortificat – linia Focșani-Nămoloasa-Galați – prezenta pericolul transformării României într-un teatru de război. De aceea, toți factorii interesați în destinul României, inclusiv Rusia, căreia o rezistență pe linia de fortificații i-ar fi afectat interesele în Balcani, au considerat ca necesară ieșirea țării din război prin încheierea unui armistițiu. Prin trădarea de la Iași, de la 20 august 1944, frontul româno-german din Moldova a căzut fulgerător, zădărnicindu-se și organizarea unei rezistențe pe linii de fortificații. La 23 august 1944, ora 13.00, trupele sovietice, aflate în marș prin Moldova, deoarece nu au întâmpinat nici o rezistență, se aflau la 60 km de Focșani, iar la ora 18.00, avangărzile sovietice au ajuns la linia de fortificații.”
- Actul de Abdicare al Regelui Mihai I + (comentariu Stefan A. pe Politeia: “Deci, mă întreb eu, de ce facem din țânțar armăsar și nu vedem că domnul fost rege a trăit și el în baza vechiului proverb românesc: capul aplecat, sabia nu il taie. Theophyle, două întrebări: Unde a dispărut masa de ofițeri care au făcut războiul (după 1947)? De ce medalile, decorațiile obținute de români înainte de 23 August 1944 au devenit gunoi și motiv de condamnare, iar cei medaliați după această dată au devenit eroi? Pentru cei care nu știu, alte țări care au pierdut războiul (Italia), au acordat pensii ridicate și onoruri celor care au luptat împotriva aliaților. La noi nu se pune această problemă. Eventual invers și după zeci de ani, cei care au tras în propriul popor au fost avansați în grad și răsplătiți cu pensi grase).
- Ex-“Adevăriștii” care înjurau cu spume Piața Universității și ideea de monarhie constituțională, acum îl iubesc nespus de sincer pe Regele Mihai: Boala lui Erostrat, scrie CeTuPeu: “Nu sunt monarhist, sunt republican. Nu l-am considerat niciodată pe fostul rege o soluţie pentru România post comunistă, nu sunt un fan al Casei Regale. Dar după aceste declaraţii ale preşedintelui Băsescu, mă simt ca stropit cu rahat” – asta după ce, marți scria: Sindromul maiestate: „Aşa aş numi afecţiunea de care suferă dl preşedinte Băsescu” (adică ne revărsăm acum respectul, ca o vomă, peste Rege – după ce-l împroșcăm pe președintele țării cu rahat, c-așa-i la slugi, se trag de brăcinari cu cei pe care-i consideră proveniți din masa lor anonimă dar se gudură încovrigați dacă li se pare că întrevăd un strop de glamour);
- Unicul căpitan Băsescu Traian, regele unei țări ploioase, scrie Indira Crasnea: “Trist este că preşedintele Traian Băsescu s-a suit cu pantofii săi bine lustruiţi şi pe istorie”.
- Sergiu Nicolaescu: „Îi dau dreptate lui Traian Băsescu. Plecarea Regelui a fost o trădare”.
- Scurt curs de istorie pentru Traian Băsescu. Cum l-a „trădat” preşedintele pe Rege – în raportul Tismăneanu, Băsescu spunea că abdicarea „este unul din marile abuzuri ale comunismului”.
- Adriana Săftoiu (iaca cum și oamenii cu fundul în două luntrii se delimitează; dar Elwis, Elwis ce zice?): Băsescu crede din 2005 că Regele Mihai a fost un trădător. Cum i-a predat Pleşu istorie degeaba.
- Marius Oprea (consilierul altuia, care nu se mai dădea plecat după ce a câștigat PDL alegerile): Băsescu era „beat mangă” şi şi-a amintit de lecţiile de naţional comunism (noi vrem respect! – n-așa?).
- În ţara şi pentru ţara asta unii au făcut istorie. Alţii au ajuns să se cufurească pînă şi pe istoria adevărată a României, fiindcă nu-i mai ţine sfincterul politicii cotidiene – este de părere Cristian Teodorescu
- Că a gafat, că a făcut afirmațiile în cauză bazându-se pe cine știe ce ultra-secrete documente la care a avut acces ori că, pur și simplu, este un ignorant mitocan, Traian Băsescu a reușit să stârnească o reacție care arată că românilor încă le mai pasă de români. Ceea ce poate fi o șansă extraordinară pentru România de azi – se trage și Goțiu de brăcinari cu președintele “ignorant mitocan”.
- La nici 48 de ore după, Băsescu a dat dovada supremă a maturităţii, trimiţând în categoria slugilor o persoană de 90 de ani, întâmplător fost rege al României. Oare ce părere or avea despre asta “preşedintele” Norvegiei sau al Olandei, doamna Udrea ? – își exibă obsesiile de puber Daniel Oanță.
- Mărturisirea zguduitoare a unei ex-angajate la Sorin Ovidiu Vântu: “mi-e rușine că Traian Băescu este-preșdintele României”
- Academicianul Dinu Giurescu, despre atacul la rege: ”Eu nu mă duc să vorbesc la televizor despre tehnologia metalelor”. Vezi ipoteza stenogramelor secrete. Pe de altă parte, profesorul Băsăilă sugerează şi de unde ar putea veni acuzaţiile preşedintelui, care ar putea avea un as în mânecă: ”Nu au fost încă desecretizate toate documentele legate de întâlnirea regelui cu Dej şi Groza, respectiv stenogramele discuţiilor. Nu se ştie exact ce au discutat cei trei, sunt doar relatările regelui şi cele indirecte (ale lui Bodnăraş – n.r.). Dar, orice ar conţine aceste documente, tot nu se justifică atitudinea preşedintelui. Să ne amintim că regele Mihai a primit cele mai mari decoraţii militare nu doar de la ruşi, ci şi de la americani!”
- Un Ceaușescu mai jegos: Atacul mizerabil al lui Băsescu, întâmplat aseară, e o bădărănie, o mojicie, încă o dovadă a nesimţirii nemărginite a personajului care ocupă astăzi scaunul de la Cotroceni.
Hm…
tizule, am fost pro-Regele Mihai pana in momentul in care s-a-cuscrit cu casa judeteana Duda si s-a pupat cu Ion Ilici Haitutorul. Nu ti se pare ca este absurd ca toate fetele de la Apaca si baietii de la IMGB sa strige in cor: „Draga Rege te iubim, ca ca tine nu gasim!”? si nu-i stupida paralela cu Umilica Constantinescu (care n-a facut nici un gest sa-l puna in drepturi, desi am asteptat acest lucru) – „am fost invins de structuri”. Toti l-au scuipat in gura pe Milica pana in momentul in care i-a zis Basescu (marlaneste, cum stie el sa o zica – si marlania nu i-am scuzat-o nici atunci, nici acum): „ca este un individ care n-a lasat nici macar o dara in timpul mandatului sau” (ca este un melc, un limax), un ins care si-a parasit poporul care avea incredere in el in fata si la cheremul dusmanului. din clipa aceea Umilica a devenit eroul tuturor celor care l-au dispretuit si-l dispretuiesc profund. la fel si acum Regele Mihai – toti cei care-l urasc profund, il aduleaza numai ca sa fac iar front comun impotriva lui Basescu.
si ma mai revolta ceva: cum ma-sa acest popor nu a avut niciodata sansa sa fie reprezentat de un singur conducator macar care sa fi fost ucis in lupta, cu arma in mana, in fata dusmanului, si nu tradat/vandut de ai sai?
hm… aussi 🙂
am mai adaugat niste documente – si pe masura ce vor mai apare, am sa mai adaug. pana nu avem documente pe masa, invectiva ramane invectiva indiferent cui i se adreseaza. eu nu cred in statui pe piedestal – mai ales cand discutam despre natura umana. cum nu cred in fratia corului de ragitoare care acum aduleaza Casa Regala a Romaniei, iar ieri aplaudau minerii in Piata Universitatii.
eu zic că sunt mai multe discuţii, şi n-ar trebui amestecate.
una este, de pildă, chestiunea istorică, care ar trebui lăsată exclusiv pe seama istoricilor.
cu totul alta este ridicarea acestui cor care adulează Casa Regală, după ce ieri o înjurau.
dacă le amestecăm, iese rău.
schimbarea asta de poziţie a lor trebuie legată strict de raportarea la Băsescu, fără să se aducă în discuţie adevărul despre rege.
altfel, o afirmaţie tranşantă despre istorie le va da dreptate „coriştilor” fie în privinţa poziţiei noi, fie a celei vechi, ceea ce nu este de dorit 🙂
motiv pentru care mi-am exprimat parearea personala despre cor, dupa care am dat cuvantul tuturor partilor. si, pe masura ce vor apare documente, am sa le pun la dispozitia discutiilor. eu amendez, din titlu, corul vanatorilor de mistret de Constanta 🙂
Foarte bun articolul !
Greva regală se pare că a fost. Mătușile mele, foste legionare, mi-au vorbit despre ea dar și unchiul meu se tot referea la tablourile scoasr din țară.
Ceea ce m-a pus mai mult pe gânduri zilele acestea a fost însă altceva. Am fost de acord cu faptul că proprietățile avute și confiscate trebuiesc înapoiate proprietarilor de drept indiferent care sunt.
Am înțeles ieri că fostul Rege primește o pensie ca fost șef de stat și acest lucru chiar îmi pare , dacă este adevărat, o ABERAȚIE.
Parcă se punea problema contribuității ? O țară întreagă se chinuie cu salarii și pensii diminuate și cineva primește o indemnizație cu toate că nu-mi amintesc să fi fost în Rezistență precum generalul Charles de Gaulle.
nitica rezistenta tot a facut – daca zici ca exista martori ai grevei regale.
eu nu cred in amenintarea cu cei 1000 de studenti care urmau sa fie impuscati daca nu abdica Regele. in primul rand pentru ca au fost impuscati ulterior (deportati, infometati, incarcerati) mai mult decat 10000. sunt peste 350000 de asasinate comise de catre regimul comunist in obsedantul deceniu – asta fara sa stim mare lucru despre romanii (mai ales cei din Basarabia abandonata) care au fost deportati si asasinati in Siberia. plus restul atrocitatilor. cam mare pretul!
bre, sint trist ca trebe sa ma’nscriu si io’n coru’ rigiitorilor, alaturindu’ma astfel unor nobele (nobel esti, nobel ramii:) fetze, da’ de ce nu ma avertizezi ca ma trimitzi in neste locuri (n’am intrat! doar am bagat capu’) unde nu intru nici cu masca pe figura?
încă un loc pestilențial: roxanaiordache (blog pe wordpress.com).
articolul se numește BĂSESCU ÎL ULTRAGIAZĂ PSIHIATRIC PE REGELE MIHAI.
e uluitor cum scrie această fostă ziaristă: un amestec grețos de înjurături și patos telenovelistic.
la un moment dat am crezut că mor de râs, pentru umorul ei involuntar.
a zis, referitor la ambasadorul SUA:
« Cel mai lamentabil ambasador al SUA la Bucureşti ever. Sincer, nu mă aştept la nimic altceva decât la felaţie continuată din partea lui. »
e clar ce-a voit să spună, însă acel „din partea lui” (în loc de „de către el”) schimbă complet sensul frazei – iese că, mii de scuze!, ea se așteptă să-i facă lui felație.
crede-ma ca o stiu pe ipochimena si chiar se asteapta!
‘Ertare!!! da’ am zis ca pana nu vede (simte) omul cu olfacivul si vizualul sau n-are sa ma creada. Prima escala la Bucuresti sa face cu beri reparatorii pentru distrugeri, sper, neiremediabile – numai dureroase.
MS omite multe (ca sa spunem asa) si probabil nu limitat doar la acestea (tipic profilului … „omisiv”):
Colonelul Titus Garbea sustine ca maresalul i-a declarat in 21 August ca se va duce la rege pentru a-i preda puterea.
http://www.memoria.ro/?location=view_article&id=819
Generalul Aurel Aldea, martor al arestarii maresalului are o alta varianta, nitel diferita de ceea ce cunoastem oficial si care se aseamana in punctele de intersectie cu ce declara maresalul la proces.
http://calincis.go.ro/Istorie/23Aug.htm
Interesanta este atitudinea MS in spatele usilor: „Ce facem?” O scurta readucere aminte a suferintelor si ofenselor ultimelor 4 ani retrezeste insa pofta de arestari a monarhului.
MS este intr-adevar dator Romaniei cu o spovedanie ce o speram de data asta, completa si cinstita. Dar vai, nu cred c-avem cu cine !.
deci cuvantul „tradator” (tradare) il pronunta chiar cel care a fos martor ocular la eveniment!
din pacate, de cand Casa Regala a fost infiltrata de PSD (prin Alteta Sa Regala Pince Duda – bleah!), MS Regele Mihai nu mai are credibilitate – am ajuns sa avem datorita lui Ion Ilici Iliescu si monarhism de cumetrie!
ce istorici avem ca fiecare vorbeste despre istorie cu o anumita culoare politica,si dau dreptate la un comentator care injura intelectualii din tara care stiu despre ce este vorba si stau ascunsi ,si le permit la vuvuzele sa-l jeleasca pe rege inainte de a da coltul,eu stiu de la bunicul meu ca regele a figit din tara cu vagoanele pline,daca era obligat sa fuga nu mai avea timp sa incarge vagoanele,nu stiu de ce si la noi sint atitia oameni ilustrii si stau ascunsi precum strutul,si probabil PRESEDINTELE,nu vorbea ca asa i-a venit lui atuncea,deceba o baga unii la inaintare cu ROMANIA ca este tara sfinta,ca romanii sint deosebiti fata de restul lumii,ca in anii astia nu-si cunosc istoria si multi nici nu vor
Gata, Ilici revine la calea rosie pe care-o stie: 23 august nu este inceputul comunizarii Romaniei – http://www.hotnews.ro/stiri-politic-9145657-ion-iliescu-cei-care-vad-actul-demnitate-nationala-23-august-1944-inceputul-comunizarii-romaniei-interpreteaza-incorect-abuziv-faptele.htm
Mostra de rindeluit limba de lemn: „Cei care vad in actul de demnitate nationala de la 23 august 1944 inceputul „comunizarii” Romaniei interpreteaza incorect si abuziv faptele. Evolutia postbelica a Romaniei a fost consecinta raportului de forta si al acordurilor multiple dintre marile puteri invingatoare in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Politica -sferelor de influenta- a facut ca Romania sa fie, alaturi de alte tari central-europene, victima unui experiment politic tragic, care ne-a scos timp de peste patru decenii din cursul firesc al dezvoltarii istorice.”
sareinochi, te bucuri de pretuirea si nemarginita mea stima. De ce oare am sentimentul ca aici ai scris o pledoarie in care voiai sa crucifii cu tot dinadinsul pe cineva?! De ce tot timpul sa avem nevoie de cineva care sa plateaca pretul oalelor noastre sparte?! De ce oare simtim doar acea parte dn natura moastra umana ce ne justifica martirzindu-i pe altii?! De ce oare nu avem curajul sa raspundem in fata constiintei noastre si a viitorimei pentru faptele gresite ale inaintasilor nostri si ale noastre?1 Condamnind totdeauna pe altcneva… Gasind un Tap ispasitor pentru pacatele noaste… aInventind circumstante inexistente… Aparind un om ce nu-si cunoaste nici propriile limite dar isi permite sa acuze nefonsat pe altcineva… Desi sintem oameni…
Azi, cu adevarat ii dau crezare lui Schopenhauer. Si imi pare rau PROFUND ca ….
Preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Sergiu Nicolaescu, a declarat, referitor la comentariile pe care Traian Băsescu le-a făcut despre abdicarea Regelui Mihai, că un preşedinte de stat nu trebuie să comenteze acest subiect, dar că plecarea regelui a fost „o trădare“. „Nu cred că trebuia ca un preşedinte de stat să comenteze acest subiect, dar îi dau dreptate, în sensul că a spus că este o trădare. Sunt direct amestecat în treaba asta. Până acum, am ţinut-o pentru mine. Acuma, când se tulbură lucrurile, vreau să spun adevărul“, a spus Sergiu Nicolaescu. Regizorul a povestit că familia sa ar fi putut pleca cu trenul regal, în momentul în care Regele Mihai a părăsit ţara, tren care a plecat de la Sinaia. Astfel, Sergiu Nicolaescu şi-a amintit că tatăl său a primit un telefon pentru a o transporta pe logodnica unui apropiat al Regelui. „A plecat tata cu maşina şi, la un moment dat, a vrut să ia şi familia, ca să ne urcăm în tren cu Regele. Mama n-a vrut“, a povestit Nicolaescu. „Eu vreau să spun că urmările plecării Regelui sunt mii şi zeci de mii de arestări şi de morţi în închisori. Bun, nu e de vină Regele pentru treaba asta. Eu vă spun adevărul, că Regele a plecat din ţară cu un tren, cu prieteni. S-a căsătorit, are fete, să fie sănătos şi să trăiască“, a continuat regizorul. Nicolaescu a povestit şi despre alte aspecte ale activităţii Regelui.
„De aceea nici nu mă mai întreb de ce nu a fost invitat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Victoriei de către nici un stat vestic, în schimb a fost invitat doar la serbările din Rusia şi la anumite comemorări din Cehia şi Slovacia.” Nesemnificativ. Nici armata poloneza n-a fost invitata la parada de la Londra de la sfarsitul WW2, desi a luptat nitel si ea (ma rog, „aripa” din exil) de partea britanicilor si a Aliatilor.
nesemnificativ pentru ce? pentru dragostea de monarhie a lui Iliescu si compania?
Neinvitarea polonezilor mi se pare o marsavie. Prin comparatie, invitarea/neinvitarea lui Mihai, un maruntis. Atat. De tovarasul Iliescu si preferintele sexuale ale dansului (stiu ca intr-o vreme ii cam placeau minerii) nu ma mai intereseaza demult.
ca-n ce-i priveste pe polonezi, poate le-a fost jena britanicilor sa-i cheme la „serbare” pe cei pe care i-au tradat, lasandu-i 50 de ani in ghearele comunismului, dupa ce atatia si atatia si-au varsat sangele in WW2. marlania engleza are termen de comparatie?
Aaa! Stai, ca marlania e mai groasa decat crezi! Poate n-am fost destul de explicit. Era vorba de parada Aliatilor victoriosi desfasurata la scurt timp dupa incheierea razboiului. Pe atunci nu banuia nimeni cate zeci de cincinale vor veni peste polonezi.
imensa marlanie!
deh, perfidul Albion!
sae in oichi, esti dincolo de evenkiimente. Poti sa te balacesti in minciuna oricarui idiot pulitic, dar tu, tu, esti la fel lor! [ADMIN zice: oamenii fara argumente, spalati pe creier si, in consecinta, indoctrinati, recurg la injuratura. explica-mi si mie, calm, fara sa ma definesti „idiot”, ce anume te-a suparat din „balaceala mea in minciuna”? nu m-am pronuntat despre monarhie ca institutie (si sa nu-mi spui ca Duda este print, ca doar ma tavalesc de ras), am dat doar link-uri la altii care se pot pronunta cu privire la istorie (nu am pretentia sa ma pricep la orice), ci despre haita celor care-l fugareau pe Rege cu scuipati ina nii 90 (can eu chiar tineam la persoana respectiva) si care acum se prefac ca il aduleaza (eu amendez atitudini). ei nu traiesc in minciuna, profita de prosti si de lacomia cuplului Margareta-Duda. in minciuna, poate fara sa stie (deh, varsta!) traieste Regele Mihai – tinut in geam pentru a aduce avantaje materiale unor nemernici. in minciuna traiesc cei care nu realizeaza ca „impacarea” cu Ilici Iliescu s-a facut calcandu-se in picioare sperantele unora ca mine (a doua oara dupa Constantinescu, pentru mine) si numai pentru avantaje pecuniare. din acest punct de vedere Regele Mihai si-a abandonat a doua oara poporul. sub alt nick-name ma asiguri de intreaga ta consideratiune si respect, apoi ma faci idiot balacit in minciuna. multumesc :)]
De multe ori, istoria are parte să fie comentată şi făcută de oameni cu parti- pris-uri care se pretind a fi istorici. Deseori, aceştia jonglează după interese şi afinităţi politice în reinterpretarea şi rescrierea istoriei în stilul lui Roller. Cert este că, la 23 august 1944, Regele Mihai, împreună cu mai multe partide politice s-au raliat împotriva guvernului Antonescu, iar printr-o uneltire pusă la cale de aceştia, sub pretextul unor negocieri, mareşalul a fost arestat chiar la Palatul Regal. După întoarcerea armelor, Romånia a continuat lupta alături de sovietici, fapt ce avea să ne aducă la finele celui de-al Doilea Război Mondial „privilegiul“ de a fi în tabăra învingătorilor, dar să fim trataţi de sovietici ca fiind adevăraţi învinşi, plătind preţul ulterior al distrugerii economiei romåneşti şi al instaurării comunismului. La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai a fost silit să părăsească ţara în urma unor negocieri cu ruşii. Potrivit cotidianului american „The New York Times“, Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg, plecate şi ele ulterior, la circa o săptămånă, au colaborat atât de strâns cu ruşii încât au devenit cunoscute drept „mătuşile roşii“ ale Regelui. Cunoscută este şi întålnirea dintre Regele Mihai şi ministrul adjunct de Externe sovietic, Andrei Vâşinski, care a bătut cu pumnul în masă ceråndu-i regelui să abdice şi să părăsească ţara imediat, în detrimentul guvernului Groza. Potrivit mai multor memorii lăsate de şefi de stat comunişti precum liderul albanez Enver Hodja sau chiar Nikita Hruşciov, Regele nu ar fi plecat deloc cu måna goală, acestuia fiindu-i permis să-şi ia cu el o serie de bijuterii. Potrivit unor documente de arhivă ale Ministerului britanic de Externe – Foreign Office – când Regele Mihai a părăsit România, valorile sale financiare se ridicau la 500.000 de franci elveţieni. Acestea se pare că ar fi fost primite de la guvernul comunist a lui Petru Groza, instalat după plecarea sa, conform unor transcrieri sovietice declasificate ale convorbirilor oficiale dintre Stalin şi prim-ministrul român, Petru Groza.
uite încă o referinţă
http://www.istoria.md/articol/153/Interviu_exclusiv_acordat_Europei_Libere_de_Regele_Mihai_I_a_Rom%C3%A2niei
multumesc pentru referinta – poate o citesc (le citesc) si cei care ma-njura (unii sunt mai violenti, deci se zbat in spam).
Regele a ales sa iasa din istorie ca neamtul Severing si nu ca latinul Floquet. Lighioana politica romaneasca de azi ar trada ca Iuda si ar tortura ca Turcanu:
http://camarasdelumini.wordpress.com/2011/06/24/onoarea-la-romani/
am citit materialul, chiar l-am preluat pentru a-l pune la un material in pregatire. multumesc pentru legatura data.
Este un articol foarte tare. Nu impartasesc toate opiniile. Eu am un respect deosebit pentru Institutia Monarhiei. Fata de Regele Mihai, respectele mele s-au atenuat in 2001 cand DUDA RADU a fost angajat purtator de mapa a lui Adrian Nastase, chiar pupilul lui Ion Iliescu in 1992 cand REGELE nu era lasat nici macar sa puna piciorul pe pamant romanesc. Oricum trebuie sa recunoasteti ca tusa presedintelui a fost un pic exagerata.
eu nu am luat in discutie exprimarea lui Traian Basescu – desi am scris ca a fost ca de matelot (si am bolduit acest lucru). am scris de, corul celor care-l urasc pe Traian Basescu – care, au, n-au treaba, se leaga doar de forma nu de fond. acum au devenit cu totii monarhisti.
indira Crasnea. si , in niciun caz „ex-adevarista”, care injura cu spume…etc, etc. nu-mi sta nici in caracter, nici in educatie. Multumesc anticipat pentru ortografierea corecta a numelui.
ok. v-am scos dintre ex-Adevaristi. sper in educatia primita de catre fiecare pana la proba contrarie.
oricum imi place iesprimarea sefului CTPcand ii cere scuze lui Tismăneanu: „Hai sictir, Volodea”, „jegoșenie”, „măi ninja blog”.
deh, fiecare raspunde pentru propriile fapte si gesturi.
Despre ipocrizie (un material de Mihai Chis):
http://www.ziare.com/basescu/presedinte/asta-e-romania-in-care-traim-1103965
„Cu multi dintre cei care se prezinta zilnic, prin platouri, aparatori neconditionati ai fostului suveran, am stat de vorba zilele astea nu putine minute, dorind sa aflu ce gandesc cu adevarat despre abdicarea regelui, cum au apreciat ei, dupa revolutie, cand sursele de informare nu au mai fost o problema, momentul trimiterii maresalului Antonescu, aflat in negocieri pentru un armistitiu, in mainile rusilor eliberatori, cand era clar ca, intr-o forma sau alta, va fi casapit. Unii cu jena, altii fara niciun frison, au marturisit ca sunt de acord integral cu aprecierile lui Traian Basescu referitoare la momentul istoric, singura obiectie fiind legata de cuvintele folosite de presedinte si lipsa de intelegere fata de varsta regelui in 1947 si a faptului ca, pana la urma, era fiul unui ins care nici el nu a excelat in materie de maturitate politica. Dar m-au rugat sa nu le dezvalui numele, deoarece as putea sa le pricinuiesc necazuri in materie de colaborare cu posturile unde presteaza, adusi sub reflectoare in numele „impartialitatii” si al „luciditatii”. In regula, nu numele lor sunt cele mai importante, ci lehamitea, pe care am anticipat-o, si pe care mi-am exprimat-o, in numele unor vechi prietenii care se pretind a fi construite pe onestitate. Viata e grea, mi-a spus in fost coleg, gura cere de mancare, copiii vor trenulete.”
Wilhelm Filderman într-un testament legalizat la New York în 1956, marturisea: „A fost mult acuzat regimul Mareşalului Ion Antonescu ca fiind înfeudat nazismului şi Mareşalul însuşi a fost executat de agenţii Moscovei ca fascist. Adevărul este că Mareşalul Antonescu este cel care a pus capăt mişcării fasciste în România, oprind activităţile teroriste ale Gărzii de Fier din 1941 şi suprimând toate activităţile politice ale acestei organizaţii. Eu însumi, răspunzând unei întrebări a lui Antonescu la procesul său – montat de comunişti – am confirmat că teroarea fascistă de stradă a fost oprită în România la 21 ianuarie 1941, zi în care Mareşalul a luat măsuri draconice pentru a face să înceteze anarhia fascistă provocată de această organizaţie şi restabilirea ordinii în ţară. În timpul perioadei de dominaţie hitleristă în Europa, eu am fost în contact permanent cu Mareşalul Ion Antonescu care a făcut foarte mult bine pentru îndulcirea soartei evreilor expuşi persecuţiilor rasiale naziste… Eu am fost martorul unor scene emoţionante de solidaritate şi de ajutor între români şi evrei în momente de grele încercări din timpurile imperiului nazist din Europa. Mareşalul Antonescu a rezistat cu succes presiunilor naziste care cereau măsuri dure contra evreilor… El este cel care mi-a dat paşapoarte în alb pentru salvarea de teroarea nazistă a evreilor din Ungaria a căror viaţă era în pericol! Datorită politicii sale, averile evreilor au fost puse sub un regim de administraţie tranzitorie care, făcându-le să pară pierdute, le-a asigurat conservarea în scopul restituirii lor la momentul oportun. Am menţionat aceste lucruri pentru a sublinia faptul că poporul român, chiar când a avut într-o măsură limitată controlul ţării, a demonstrat sentimente umanitare şi de moderaţie politică.”
Independenţa lui Wilhelm Filderman şi refuzul său de a urmări linia partidului comunist din România, l-au transformat repede într-o ţintă a autorităţilor comuniste. În 1956 el scria: „Ataşamentul meu pentru ideile democratice şi refuzul meu de a face jocul comuniştilor a deranjat profund autorităţile de ocupaţie şi urma să fiu, asemeni altor personalităţi ale vieţii publice româneşti, victima metodelor totalitare de lichidare. Am decis atunci să părăsesc clandestin ţara.”
Mai multe aici: http://tano-tanocariddi.blogspot.com/2011/07/pentru-onoare-si-demnitate-alinierea-la.html
Mi-am permis să copiez acest comentariu al tău și pe blogul meu ,cu citarea surselor și ghilimele de rigoare, pentru că mi-a plăcut mult și îl consider instructiv.
foarte bine. lumea trebuie sa-nvete istoria si din alte surse – fara teama de a fi etichetata „fascist”, „negationist” samd…
Foarte bun articolul! Putina istorie Nu strica la nimeni!
BRAVO!
Despre invitatia facuta fostului suveran…treaca mearga…desi e tarziu si interpretabil…invitatia in sine nu e cine ce mare lucru…as putea spune ca ar putea fi normala…in alte conditii din pacate…
Sa am explic: Daca l-ar fi primit imediat …vorbesc in ’89…i-as fi crezut…dar atunci l-au fugarit si scuipat…da…da …chiar de cei care NU mai pot de dorul lui ACUM!
Acum…in 2011…sa vina…nu-i bai…sa ne zica ce…inca odata este doar o marioneta in mana fostilor comunisti…prezenta sa va fi folosita in scopuri propagandistice…ce miros de „trandafiri”…unii imi aduc aminte de Dabija… au „devenit monarhisti de ocazie”…ce baieti cu suflet bun, iertatori, bine intentionati, simtiti , civilizati, you name it…samd…
(cand ii vezi…iti aduci aminte de culmea impertinentei…”Sa te prinda vecinul de la patru cu nevasta-sa în pat, iar tu sa îl întrebi „Ai sa crezi ce îti vad ochii, sau ce o sa îti spun eu…”.)
sanatate maxima!
delirium tremens…”Roxana Iordache, chiar nu ai nici un pic de ruşine?”
de aici…https://romanicablues.wordpress.com/
am citit. uscatura aia a imbatranit pervers – i-am citit o vreme evisceratiile si umorile, apoi m-am plictisit. nici macar nu stie sa urasca in asa fel incat sa merite sa o bage cineva in seama.