Cum se tânguie UDMR de mila lui Emil Boc (Traian Băsescu: “Nu îmbrăţişăm teoria autonomiei pe criterii etnice; am trecut la creşterea autonomiei locale”)

„Nici PDL, nici USL nu le oferă maghiarilor Ținutul Secuiesc. Însă noi propunem mai multă putere primarilor, atribuții transferate de la Consiliile Județene. Jumătate dintre primarii UDMR sunt în Bihor, Satu Mare, Cluj etc. Deci vor trebui să sacrifice Țintul Secuiesc pentru ceilalți, care vor avea ceva de câștigat”, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. La aceasta se mai adaugă, susține ziarul Gândul, faptul că PDL ar avea o ofertă de nerefuzat pentru UDMR: asumarea răspunderii guvernului pe noua hartă a României la pachet cu statutul minorităţilor. Emil Boc discută azi cu partenerii de guvernare proiectul reorganizării care presupune înfiinţarea a opt superjudeţe pe scheletul actualelor regiuni de dezvoltare. Potrivit documentului, numărul Consiliilor Judeţene va fi redus la opt, atribuţiile actualelor CJ-uri urmând a fi preluate de consiliile locale. Cele opt noi CJ-uri vor fi conduse în continuare de un preşedinte ales uninominal şi de un număr de consilieri stabilit, astfel încât fiecare dintre actualele judeţe să fie reprezentate. Atribuţiile noilor foruri vor fi în domeniul dezvoltării economice, acestea fiind responsabile de asigurarea cofinanţării necesare proiectelor regionale, în prezent „rupte” în funcţie de posibilităţile financiare ale judeţelor. Noile CJ-uri vor răspunde, totodată, de parcurile industriale, aeroporturi sau reţele de transport la nivel regional. „Primarii UDMR din județele care au comunități maghiare importante, altele decât Harghita, Covasna și Mureș vor beneficia cel mai mult de proiectul reorganizării administrative propus de PDL, deoarece vor avea mai multă putere și deci autonomie în raport cu Consiliul Județean. Orice primar vrea mai multă putere și să depindă mai puțin de baronii de la CJ”, au explicat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. La capitolul “ce-am avut și ce risc să pierd”, UDMR are, în urma alegerilor din 2008: 184 de primari, 89 de consilieri județeni și 2193 de consilieri locali; patru Consilii Județene (Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare) sunt conduse de reprezentanți ai UDMR; iar din totalul de 184 primari, UDMR are 110 primari în Harghita, Covasna și Mureș, adică aproape 60%, și din 2193 consilieri locali și județeni are în Harghita, Covasna și Mureș 1142 adică 52 %.

  • De fapt, discuțiile cu UDMR pe tema regionalizării sunt vechi și avute toate numai cu aliați de guvernare – să nu uităm că această formațiune cultural-politică este la guvernare, neîntrerupt, din anul 1996. Încă de pe vremea când PSD se prefăcea că dorește regionalizare de dragul integrării europene (ceea ce în strategia PSD a anului 2002 i-ar fi adus lui Năstase un mandat de președinte), liderii UDMR nu erau interesațo de toate regiunile de dezvoltare, ci numai de una. Propunerea lor a vizat și atunci agregarea într-o singură regiune a celor trei judeţe cu pondere – două dintre ele, cu suprapondere – maghiară. Mureş, Harghita şi Covasna trebuiau reunite într-un nou “Ținut secuiesc”, ţinut care să figureze pe harta regiunilor de dezvoltare. Că acesta nu este funcţional, a spus-o şi Adrian Năstase. Nu în acest punct s-au încurcat/se vor încurca și acum lucrurile. Ţinta propunerii era ca măcar într-o regiune din cele 8 maghiarii să aibă preponderenţa. Și cum erau desenate regiunile de către guvernarea Năstase ei erau, consecvent, minoritari. Ori, ținta restructurării administrative pe criterii regionale, după propunerea UDMR, era autonomia acestui “ţinut” – cu atât mai consistentă cu cât regiunile vor avea şi statut politic: autonomia ar fi fost aproape deplină. Această perspectivă – sau aceste consecinţe – nu au fost de natură să aducă proiectului UDMR sprijinul aliatului de atunci, PSD – cu atât mai puțin al aliatului de azi. Exista și mai există şi teama că această regiune secuiască va absorbi mai multe investiţii decât celelalte regiuni. Ceea ce o va detaşa la prosperitate, denivelând nivelul de trai al României și după un criteriu etnic (pe lângă cel al poftei de muncă existent acum, ce face decalajul în regiunile “istorice” actuale – sunt rău, mă opresc aici). Iar dacă, cumva, capitalul cu care se va relansa regiunea va fi exclusiv, sau majoritar, maghiar (vezi toate strădaniile guvernărilor maghiare de a da legitimații “de maghiar” și toate infuziile de bani în “afaceri” exclusiv susținute de către etnici maghiari pe teritoriul României), prosperitatea de acolo a fost considerată (și va mai fi), cu atât mai vinovată. La rândul lor, liderii UDMR sunt obligați să facă ceva pentru “secuime”. E zona în care s-au acumulat cele mai multe nemulţumiri, zona cea mai puţin “udemeristă”, dar cea mai intens exploatată (spoliată) politic de către UDMR. Deja discutăm despre unitatea Uniunii (chestiune pe care Laszlo Tokes a exploatat-o până a ajuns mahăr la Bruxelles). Ca și acum 10 ani, UDMR trebuie măcar să mimeze că se zbate pentru “secuime” – însă, cel mai probabil “Ținutul secuisec” va avea soarta (o are deja, de cel puțin 10 ani) universităţii maghiare Bolyai (lasă că există „Sapiența”).

Deci nu este de mirare că UDMR încă se mai văicărește și apasă pe pedala șantajului. Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, afirmă, într-o analiză pentru Contributors.ro, că „pe termen scurt, reorganizarea administrativ teritorială a României în varianta propusă de PDL pune în dificultate coaliția aflată la putere”.„dacă PDL va promova proiectul său de reorganizare administrativ teritorială a României împotriva obiecțiunilor UDMR, înseamnă că acest demers are scopul de a îl înlocui din funcția de premier pe Emil Boc. Adoptarea unei moțiuni de cenzură inițiată ca răspuns la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege al reorganizării administrativ teritoriale a României și pe cel al statutului minorităților naționale din România ar fi o soluție cu mai multe ținte pentru președintele Traian Băsescu: ar fi o formă de înlocuire a lui Emil Boc din funcția de premier, ar fi o modalitate de respingere a adoptării legii statutului minorităților naționale din România și ar fi desigur o ocazie de a ataca opoziția care este împotriva modernizării statutului.” Sincer? Mă umflă râsul. Pe-a dreaptă, domnul Asztalos mănâncă cu polonicul cel mare exact ceea ce știu și politicienii români să mînânce. Condițiile actuale (economice, politice) nu sunt de natură să aducă ceva în plus din partea unor negocieri cu USL (vezi mai sus poziția PSD atunci când a avut în mână pâinea și cuțitul). În plus, și așa se tot discută cu pricire la faptul că Emil Boc ar cam trebui să se retragă din fruntea Guvernului și să se ocupe de câștigarea alegerilor din 2012 și 2014 (și toți, de la opoziție la “surse” din interiorul PDL susțin că această variantă este agreată de către Traian Băsescu), deci amenințarea voalată a udemeristului nu ar face decât un pustiu de bine PDL; și să nu uităm: numirea unui nou prim-ministru, indiferent de “majoritatea” de conjunctură, tot la decizia/mâna lui Traian Băsescu rămâne. Alegeri anticipate? Aș fi uimit – din 1991 de când am auzit prima dată expresia mă umflă râsul: eventual, alegeri anticipăpate. Fiecare parlamentar știe cât a investit în scaunul său și cât l-ar costa “anticipatele”. În plus încă nu s-au epuizat negocierile privind revizuirea Constituției – cine negociază acolo, hâm?! UDMR ar face bine să mai coboare din nasul politic puțin mai jos, altfel pățește exact ceea ce este pe cale să pățească PNL (nițică extincție politică).

Bun. Indiferent de numărul de judeţe în care va fi reorganizată până la urmă România, măsura va antrena schimbări profunde. Şi nu este vorba doar de procedurile de accesare a fondurilor europene sau de preschimbarea actelor populaţiei, ci şi de reconfigurarea partidelor politice şi a sferei lor de influenţă. Noile judeţe vor avea milioane de locuitori, actualele consilii judeţene vor fi desfiinţate, prefecturile şi instituţii deconcentrate vor trebui reconfigurate. Acestea sunt certitudinile cu care vine ideea restructurării administrativ-teritoriale a României – idee lansată de către preşedintele Traian Băsescu şi susţinută de PDL. Deci: cine va conduce viitoarele super-judeţe? Dacă legea privind reorganizarea va fi adoptată de Parlament până la sfârşitul acestui an, conform susţinerii PDL, la alegerile locale de la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie 2012, românii vor fi chemaţi la urne să-şi aleagă primarii, preşedinţii de super-consiliu judeţean şi consilierii. Conform deputatului PDL, Sulfina Barbu (iaca că am depistat măcar o parte din “sursele guvernamentale”), în urma reorganizării administrtiv teritoriale se vor transfera majoritatea atribuțiilor de la consiliile județene actuale la cele locale. Noile Consilii Județene vor primi atribuțiile de dezvoltare economico-sociale, care vor reprezenta principalele lor funcții. Asta presupune că se vor opera modificări asupra Legii administrației publice locale pentru a se schimba aria de competențe de la interes județean, la interes local (schimbarea atribuțiilor Consiliului județean definite conform Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 – republicată). În prezent, pe baza propunerilor primite de la Consiliile locale, Consiliile județene adoptă strategii şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului. După reorganizare, s-ar putea păstra actualul traseu: un primar poate veni cu un proiect de dezvoltare în fața Consiliului local, acesta din urma îl aprobă și îl pune în fața super-Consiliului Județean care hotărăște cum și ce fonduri sunt alocate respectivului proiect (sunt curios care va fi structura administrativă a acestui super-Consiliu, încât să facă față la Consiliile locale a 5 județe actuale).

Înțeleg că toate atribuțiile Consiliilor județene ce vizează relația cu cetățeanul vor fi transferate către autoritățile locale. Toate avizele, certificarile, aprobările pe care o persoană trebuia să le ia de la centru, de la Consiliul județean, ar urma să le obțină de la autoritățile sale locale.

Ce se întâmplă cu sutele de servicii publice deconcentrate? În prezent, fiecare judeţ are zeci de instituţii publice deconcentrate: direcţii (silvică; veterinară şi pentru siguranţa alimentelor; a finanţelor publice; de muncă; pentru agricultură; de sănătate publică; pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional; pentru sport; de statistică; de telecomunicaţii), agenţii (domeniilor statului; pentru ocuparea forţei de muncă; de protecţie a mediului), inspectorate (teritoriale de muncă; în construcţie; şcolare; de Poliţie; de jandarmi; pentru situaţii de urgenţă; pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor) şi oficii (de cadastru şi publicitate imobiliară); Casă judeţeană de pensii, casă de asigurări de sănătate, autoritate rutieră, gardă de mediu, comisariat judeţean pentru protecţia consumatorilor şi altele (le știm foarte bine, toate aceste structuri au constituit „rezervorul” de funcţii “locale” ale partidelor aflate la putere).

Revenind la discuția cu privire la transferul de competențe de la “județ” la primării și Consilii locale urmează să aflăm care vor fi modificările legislației în vigoare. Care prevede pentru Consiliile județene: atribuţii privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean; înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean; faptul că CJ aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; CJ aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, stabileşte proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia; emiterea autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism; numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean; hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului precum şi a serviciilor publice de interes judeţean; conform Art. 91, alineatul (5) asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind: educaţia, serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială, sănătatea, cultura, tineretul, sportul, ordinea publică, situaţiile de urgenţă, protecţia şi refacerea mediului, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale, evidenţa persoanelor, podurile şi drumurile publice, serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan, precum și alte servicii publice stabilite prin lege; alineatul (6): Consiliul Județean hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean.

Cum se va schimba competiţia electorală? Cea mai mare pierdere pe plan local, în cazul în care se va face reorganizarea administrativ-teritorială, va fi cea a rezervorului de funcții locale cu care liderii locali ai partidelor își răsplăteau susținătorii fideli (și/sau sponsorii). Să nu mai zic nimic de banii din lucrările publice (toate acestea vor trebui regândite cu tot cu beneficiari). V-am mai scris cu privire la acest aspect al banilor care sponsorizează în mod netransparent campaniile electorale și al promovărilor ulterioare în funcții ca o răsplată a sponsorizărilor – cauza principală a corupției endemice din România (cea generată de către partidele politice). Pierderea a sute de funcţii în instituţiile deconcentrate nu reprezintă însă singurul efect pe care reorganizarea ţării l-ar putea avea asupra partidelor (atât de la putere cât și din opoziție).

În primul rând, va deveni acerbă competiţia pentru viitoarele consilii judeţene. Atât la nivelul consilierilor, cât şi al şefilor de CJ. Şi nu este vorba doar de competiţia între partide, ci şi în interiorul acestora. Vom asista la adevărate bătălii fratricide între baronii locali cu greutate – de exemplu, în cadrul “Moldovei de sud”, mai întâi își vor da la gioale Radu Mazăre de la Constanţa cu Marian Oprişan de la Focşani şi cu Dan Nica de la Galaţi. Învingătorul din PSD va începe discuţiile cu „partenerii” de la PNL-PC, mai exact cu Nini Săpunaru (Vrancea), Victor Paul Dobre (Galaţi) sau Adrian Scutaru (Buzău). După care “candidatul USL” (dacă va mai exista USL) se va lupta cu Cezar Preda (Buzău) sau Mircea Toader (Galaţi) ori cu alţi reprezentanţi PDL. Rezultă că, în mod inevitabil, mulţi dintre actualii lideri locali îşi vor vedea semnificativ diminuată puterea în viitoarele judeţe, respectiv vor avea un acces mult îngreunat la banul public. Inevitabil, sunt date peste cap strategiile de campanie ale partidelor. Iar prin prisma faptului că cei de la USL au demarat (cel puțin declarativ) sondaje la nivelul județelor pentru a vedea ce anume preferă electoratul, pentru stabilirea unui candidat comun al celor trei partide, se pare că, deocamdată, sunt cel mai afectați – sau măcar cu banii dați pentru ceva ce le folosește prea puțin.

Oricum, “regionalizarea” va face mult mai atractivă funcția de primar și consilier local, mai ales în acele orașe/municipii care vor fi capitale-reședință de super-județ, redefinind, din punct de vedere politic, valoarea politicianului ales primar. La fel, vor crește și puterile (vizibilitatea politică) a politicienilor ce vor fi aleși ca și președinți ai super-Consiliilor județene (sigur se vor chema regiuni după ce se va modifica și Constituția).

Până atunci, să vedem cum se mai plâng (văicăresc de-a dreptul), în vederea negocierilor, cei din UDMR:

  • Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita: UDMR nu va renunța la propriul proiect de organizare regională și nici la Ținutul Secuiesc. “Mai întâi trebuie să vedem care este interesul național și cel regional. Spre exemplu, în Harghita noi avem interese comune cu Covasna și Mureșul, nu cu Alba, Sibiu sau Brașov. Interesul este să atragem cât mai multe fonduri europene ori proiectele noastre se concentrează pe aceste trei județe. Vă dau un exemplu: anii trecuți când mergeam la târgul de turism cu oferte doar pe județul Harghita nu avea atât de mult succes. Am mers apoi cu oferte pentru Ținutul Secuiesc și au fost achiziționate toate ofertele turistice”.
  • Petru Lakatos, deputatu UDMR, membru in Comisia pentru buget, finanţe şi bănci: “Dacă proiectul PDL ar trece prin angajarea răspunderii Guvernului, un efect ar fi amânarea alegerilor locale din 2012 și că va fi nevoie de un nou proiect de buget”. „În plus, se va ivi următoarea situație. Trebuie introdus în Parlament un nou buget, pentu că se schimbă ordonatorii de credite. Nici dacă parlamentarii ar lucra toată vara nu ar putea să adopte toate legile subsecvente acestui proiect de reorganizare. Acest lucru ar putea duce la amânarea alegerilor locale”. “UDMR are un proiect adoptat tacit de Senat și care stă în Camera Deputaților de un an și ceva și nu s-a discutat. Ce a propus PDL este o nouă împărțire administrativ-teritorială. Nu s-a discutat cu noi în coaliție și nici în Parlament”. „Credeți că există vreo primărie care să preia angajamentele financiare angajate de Consiliile Județenr? Majoritatea Consiliilor Județene au apelat la acestă formă de finanațare a proiectelor. Sunt multe asemenea exemple care arată că o reorganizare nu merge așa, de pe o zi pe alta. România a ratificat Carta Autonomiei Locale care prevede clar la articolul 5 presupune consultarea celor în drept și organizarea unui referendum”.
  • Rozalia Biro, președintele Consiliului Reprezentanților Unionali: “UDMR este pentru descentralizare, dar partidul nu va renunța la cele 16 regiuni care includ Ținutul Secuiesc”. “Nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie să ne uităm la celelate țări din UE unde s-a dovedit că reguinile sunt funcționale dacă au o populație de în jurul a un milion de persoane. Or, să luăm ca exemplu județul nostru (Bihor): acum avem 600 și ceva mii locuitorii. În varianta propusă de PDL populația ar fi mult mai mare. O astfel de unitate administrativă va fi imposibil de coordonat”. „Pe de altă parte, în opinia mea, Consiliile Județe au atribuțiile bine-definite. Regiunile vor fi funcționale dacă reușim să micșorăm dimensiunea acestora”. „Administrațiile locale ar trebui să primească mai multe responsabilități dar și surse de finanțare pe măsură. Primăriile să primească mai multe domenii de activitate, așa cum s-a întâmplat la poliția comunitară, spre exemplu”. „Nu demult am primit spitalele în administrare. Adrministrațiile locale trebuie să vadă ce comasări să facă pentru a fi eficiente, pentru a crește calitatatea serviciilor medicale. Asta e un exemplu bun”. „Să luăm alt exmplu: fondurile neramburabile. Dacă vorbim de Regiunea Nord-Vest. Este clar că prioritățile Clujului vor fi diferite de cele din Oradea. Or, dacă suntem în acestă regiune cu Satu-Mare, Baia Mare, Bihor atunci vom găsi numitorul comun mai ușor decât înr-o regiune mai mare. Când deciziile sunt mai aproape de noi este mult mai ușor de ajuns la un compromis”.
  • Seres Denes, deputat UDMR, membru în Comsia de Administrație a Camerei Deputaților: “Din punctul meu de vedere nu cred că putem negocia renunțarea la Ținutul Secuiesc. Nu e vorba doar de Ținutul Secuiesc ci și de alte zone, reorganizarea nu se poate face așa de pe seara pe dimineața. Cât despre sporirea atribuților primarilor, sigur că UDMR este pentru descentralizare dar este greu să faci asta atât de rapid. Dar trebuie să asigurăm primăriilor și susținera financiară asta este și regula în UE mai întâi asiguri susținerea financiară. În plus, s-au ales aceste capitale de regiune și noi cunoaștem ce s-a întâmplat în 68 când au fost alese tot așa capitale de regiune. Orașele mari vor neglija orașele mai mici”.
Acest articol a fost publicat în Politichie de mărgăritar și etichetat , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Cum se tânguie UDMR de mila lui Emil Boc (Traian Băsescu: “Nu îmbrăţişăm teoria autonomiei pe criterii etnice; am trecut la creşterea autonomiei locale”)

  1. Acidutzu zice:

    Kelemen: Dacă PDL insistă cu reorganizarea va fi o problemă în Parlament, nu va mai fi majoritate.
    “Noi am spus, marţi, în coaliţie că nu putem accepta varianta transformării celor opt regiuni de dezvoltare în opt judeţe-mamut. Nicio organizaţie judeţeană sau teritorială a UDMR nu susţine o astfel de variantă. Din punctul nostru de vedere, nu este posibilă o susţinere faţă de un astfel de proiect. Noi am spus că pentru noi punctul de plecare este proiectul nostru de reorganizare cu 16 regiuni de dezvoltare şi că o reformă administrativă se poate construi pe 16 regiuni, nu pe opt. Nu avem cum să susţinem un astfel de demers, nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere tehnic. Noi considerăm că nu există argumente suficiente pentru a crea opt judeţe-mamut”, a declarat Kelemen Hunor. “Nu ştiu dacă PDL şi premierul Emil Boc doresc să-şi asume răspunderea. Fără o susţinere în coaliţie, nu va avea majoritate în Parlament. Fără o majoritate în Parlament, nu există Guvern. Lucrurile sunt foarte clare. Încă nu ştiu dacă va insista PDL pe acest proiect cu opt regiuni transformate în opt judeţe, dar, să fie clar, nu va exista o susţinere din partea noastră pe un astfel de proiect. Dacă va merge mai departe premierul, sau PDL, fără susţinerea noastră, înseamnă că vom avea o problemă în Parlament, nu va exista o majoritate. Dacă PDL vine să insiste cu asumarea răspunderii, nu va exista susţinerea noastră şi dacă nu există susţinere nici coaliţia nu funcţionează, dar nu vreau să intru în speculaţii. Important este că, dacă fără sprijinul nostru se va iniţia o asumare pe acest proiect, UDMR nu va susţine şi dacă nu va susţine înseamnă că nu face parte din majoritatea parlamentară”, a precizat Kelemen Hunor.
    Si ca sa vezi la cine apeleaza cetatenii romani de etnie maghiara in caz de politica interna a Romaniei: Preşedintele UDMR şi-a exprimat uimirea, în contextul dezbaterilor din România privind reorganizarea administrativ-teritorială, faţă de lipsa oricărei reacţii pe această temă din partea Guvernului Ungariei. “Deocamdată nu ne-a întrebat nimeni nimic. Nu ştiu dacă Guvernul Ungariei este interesat de acest proiect sau are o poziţie. M-am şi mirat un pic pentru că ei, în astfel de chestiuni care privesc viitorul comunităţii maghiare din România, reacţionează, dar până acum nu au reacţionat”, a conchis Kelemen Hunor.
    No, tulai!

  2. Sare'n Ochi zice:

    Viziunea PSD: pe lângă actualele consilii judeţene şi cele două Camere, ar urma să existe opt miniguverne şi opt miniparlamente. „Simplificare” à la USL = dublarea structurilor
    http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/simplificare-a-la-usl-dublarea-structurilor-228264.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.