Poveste cu steag

de Ion Mureşan

Anul acesta Paştele românilor s-a potrivit în aceeaşi zi cu Paştele ungurilor. Poporul nu înregistrează nuanţe, denumiri de religii. Tot ceea ce ştiu oamenii la ţară este că Paştele ungurilor pică ba cu o săptămână mai repede, ba cu o săptămână mai târziu decât cel românesc. Potriveala asta de dată a făcut-o, poate, pe mama să-mi spună o poveste cu steag.
Satul Chidea este o localitate cu populaţie majoritar maghiară. Aşa a fost întotdeauna. Trăiesc acolo şi câteva familii de români. Prin 1940, după odiosul dictat de la Viena (cum zic românii) în Chidea au intrat glorioasele armate maghiare. Cel mai gazdă ungur era Biro Arpad. El era prieten la cataramă cu cel mai gazdă român Alexandru Lăpuşan, care ţinea steagul românesc la mare cinste, tot anul arborat la poartă. Glorioasele armate maghiare au purces la confiscarea steagului. Problema era ce să facă ei cu captura tricoloră. Biro Arpad s-a prezentat la comandantul trupelor şi a cerut steagul, căci tocmai făcuse focul în cuptorul de copt pâine (pâine proaspătă pentru întâmpinarea noilor stăpâni), deci era o ocazie bună ca să-l ardă. A luat steagul şi a dispărut cu el în direcţia cuptorului.
Nu mult după aceea a venit Eliberarea Ardealului, plătită cu extrem de mult sânge românesc (dacă ne amintim că numai la Oarba de Mureș au pierit, într-o singură zi, 11 mii de flăcăi). În sat au apărut glorioasele armate române. Biro Arpad l-a chemat la el pe bătrânul Lăpuşan: „Am ceva pentru tine”, i-a zis. Şi a ieşit în faţa porţii cu steagul românesc. „Doar nu ai crezut că sunt atâta de prost ca să îl ard. Am vrut doar să te scutesc pe tine de necazuri.”
Astăzi nu mai trăieşte nici bătrânul Biro, nici bătrânul Lăpuşan. Dar, de mult prea multe ori, li se simte lipsa.

Așa că, din partea noastră, Sare’n Ochi: Hristos/Cristos a Înviat! Adevărat a înviat! Paște fericit!; (Albaneză) Krishti Ungjall! Gëzuar Pashkët!; (Aromână) Ti multsã-anji Pashtili! Hristolu-nye! – Dealihea cà-nye!; (Armeană) Christos harjav i merelotz!; (Bulgară) честит Великден (čestit Velikden)!; (Catalană) Bona Pasqua!; (Chineză) Fu huo jie kuai le!; (Croată) Sretan Uskrs!; (Cehă) Veselé Velikonoce!; (Daneză) God påske!; (Elvețiană) Glad Påsk!; (Engleză) Christ is Risen! Happy Easter!; (Estoniană) Häid lihavõttepühi!; (Etiopiană) Yasous Taustwal!; (Finlandeză) Kristus nousi kuolleista! Hyvää pääsiäistä!; (Franceză) Christ est ressuscite! Joyeuses Pâques!; (Georgiană) Kriste aghsdga!; (Germană) Christus ist Auferstanden! Frohe Ostern!; (Greacă) Καλὸ Πάσχα (Kaló Páskha)! / Χριστοζ Ανεστη (Khristoz Anēstē) – Hristos a înviat! / Αλιθοζ Ανεστη (Alithoz Anēstē) – Adevărat a înviat!; (Indoneziană) Kristus telah Bangkit! Selamat Paskah!; (Italiană) Cristo è risorto! Buona Pasqua!; (Japoneză) Harisutosu Fukkatsu!; (Latină) Christus resurrexit! Prospera Pascha sit!; (Lituaniană) Sveiki sulaukę velykų!; (Macedoneană) Среќен Велигден (Sreken Veligden)! / Христос воскресе (Hristos voskrese) – Hristos a înviat! / Вистина воскресе (Vistina voskrese) – Adevărat a înviat!; (Maghiară) Krisztus feltámadt! Valóban feltámadt! Boldog Husveti Ünnepeket!; (Malteză) L-Għid it-tajjeb!; (Norvegiană) Kristus er oppstanden! God påske!; (Olandeză) Gelukkig Paasfest!; (Poloneză) Chrystus zmartwychstana! Wesolych Swiat Wielkanocnych!; (Portugheză) Boa Páscoa! Páscoa Feliz! Feliz Páscoa!; (Rusă) Счастливой пасхи! (Schtsjastlivyje Paschi!) / Христос воскресе (Xristos voskrese) – Hristos a înviat! / воистину воскресе (voistinu voskrese) – Adevărat a înviat!; (Sîrbă) Srećan Uskrs! / Христос васкрсе (Hristos vaskrse) – Hristos a înviat! / Ваистину васкрсе (Vaistina vaskrse) – Adevărat a înviat!; (Siciliană) Bona Pasqua!; (Slovacă) Milostiplné prežitie Veľkonočných sviatkov!; (Slovenă) Vesele velikonočne praznike!; (Spaniolă) Cristo esta resucitado! ¡Felices Pascuas!; (Suedeză) Glad Pask!; (Turcă) Paskalya bayramınız kutlu olsun!; (Ucrainiană) З Великодніми святами!; (Vietnameză) Chúc Mừng Phục Sinh!

Înviere

Brusc s-a-nserat. În sfeşnic lumânarea
Pocnind se-aprinse singură, din nou.
Trei zile l-am vegheat sub răsuflarea
De somn ce-n somn e somnului ecou.

Şi între pleoape strâns ţineam mormântul:
Roşie stâncă spartă-n sur dreptunghi.
Romanii-ntre măslini dormeau urându-l,
Stând ghemuiţi cu capul pe genunchi.

La vremea cântului de miruire,
Ne-am pus cenuşă-n cap şi-am plâns amar:
„O, suflete, durere-i peste fire
Când părăseşti al trupului hotar!”

Şi stânca a prins apoi să vălurească,
Uşor, ca apa râului în munte,
Şi-un trup de abur a-nceput să crească
Din piatră, ca ieşindu-ne din frunte

Furnici de foc peste furnici de rouă.
Şi El a fost, n-am umbră de-ndoială,
Venind spre noi a spus doar„Pace vouă!”
Şi cerul tremura, ca o petală.

Acest articol a fost publicat în Lecturi necesare și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Poveste cu steag

  1. skorpion zice:

    frumoasa poveste adevarata.

    daca esti OM ramii OM pina la capat!

    Sarbatori Pascale fericite!

    Christus resurrexit! Prospera Pascha sit!

  2. crisuadi zice:

    Inteleg ca acest blog se petrece la Cluj , ce nu inteleg , fiind din Sud-Est este faza cu pastele ungurilor . Ungurii sunt catolici , protestanti , sau ce-or fi .Nu e mai bine sa zici ca pastele catolic pica in…. , decat pastele ungurilor pica in….
    Zic si io…
    Cristos a inviat din morti !

    • Sare'n Ochi zice:

      Adevarat a Inviat!
      „Poporul nu înregistrează nuanţe, denumiri de religii” – de aceea, de obicei, se zice „Pastele unguresc” in zona noastra. Unde sunt mai multi svabi (asimilati germanilor), este posibil sa se zica altfel. noi nu face false „corecte politici” 🙂 – cum vorbim, asa scriem.
      Ungurii sunt: reformati, in primul rand (aici in Ardeal), apoi catolici, protestanti samd.

      • reformații sunt protestanți 🙂

        • Sare'n Ochi zice:

          n-am mai citit de mult Istoria religiilor 🙂

          • de ce, e în maghiară? 😀

            • Sare'n Ochi zice:

              nu, in limba lenei … 🙂

              • nelucraciun zice:

                Totusi, am o nelamurire: cand a cazut pastele unguresc dupa cel romanesc?
                Din cate stiu eu, odata la sapte ani cad deodata, ca acum, in rest cel unguresc e cu o saptamana, uneori cu mai multe saptamani, inainte.

                • Sare'n Ochi zice:

                  Calendarul sărbătorilor Pascale creștine
                  2000 – 2020 Anul Catolic Ortodox
                  2000 23 aprilie 30 aprilie
                  2001 15 aprilie
                  2002 31 martie 5 mai
                  2003 20 aprilie 27 aprilie
                  2004 11 aprilie
                  2005 27 martie 1 mai
                  2006 16 aprilie 23 aprilie
                  2007 8 aprilie
                  2008 23 martie 27 aprilie
                  2009 12 aprilie 19 aprilie
                  2010 4 aprilie
                  2011 24 aprilie
                  2012 8 aprilie 15 aprilie
                  2013 31 martie 5 mai
                  2014 20 aprilie
                  2015 5 aprilie 12 aprilie
                  2016 27 martie 1 mai
                  2017 16 aprilie
                  2018 1 aprilie 8 aprilie
                  2019 21 aprilie 28 aprilie
                  2020 12 aprilie 19 aprilie

                • corect: niciodată.
                  adică niciodată nu este Paștele catolic după cel ortodox.
                  dar incorect: niciodată cel catolic nu este cu câteva săptămâni înainte.
                  în general, cel catolic este cu o săptămână înaintea celui ortodox, iar odată la câțiva ani (șapte, probabil), cele două sărbători sunt deodată.
                  cele două confesiuni se raportează la același lucru (prima lună plină de după echinocțiul de primăvară), dar în mod diferit.

  3. Dan Gheban zice:

    Sarbatori fericite tututror care impatasim acest spatiu virtual menit defularilor de tot felul. Cu speranta la un mai bine local, regional si national, la care acest blog sa aiba o contributie.
    Creatia mea, fotografica, pentru aceste sarbatori o puteti vedea pe http://www.trepied.ro/details.php?image_id=10227&sessionid=vird1gg0floi23j5cc36io8qj3

  4. Vasile Gogea zice:

    Cristos a Inviat!
    Pace buna si Lumina lina, sus sufletu’ si tare cuvintu’!
    Sarbatori cu bucurie!

  5. macete zice:

    Ceva nu ” pusca ” acolo…
    1. Dictatul de la Viena (cunoscut şi ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internaţional încheiat la 30 august 1940.
    2. Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920.

    Ordinea evenimentelor, asa cum le povesteste poetul Ion Muresan, e exact la fel.
    Dar viceversa – cum ar zice nenea Iancu…

    Daca interventia mea are vreun rost.
    Sau haz…

    • Sare'n Ochi zice:

      corect. Trianonul a fost la sfarsitul Primului Macel Mondial. multumim pentru corectura – poetul se referea la eliberarea Ardealului de catre trupele romanesti (alaturi de cele sovietice) dupa cel de-al Doilea Macel Mondial. am operat corectura. nu impieteaza asupra continutului materialului.

  6. Sare'n Ochi zice:

    Inegalabilul Grigore Lese (pentru prietenii mei care nu au apucat inca sa-l cunoasca):

  7. Foarte frumoasa povestea! Cristos a inviat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.