de Cristian Bara (PR Executive Gazeta de Cluj)

A fost o săptămână plină de evenimente contradictorii, greu de înţeles pentru un om normal, cu mintea întreagă. Multe dintre ele remarcabile, altele pe care am vrea să ni le ştergem cât mai repede din memorie. Să o luăm pe rând…

În acelaşi timp în care cetăţeni ai acestei ţări, precum ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, reformau sistemul de Sănătate desfiinţând spitale în faţa cărora mureau, cu zile, conaţionali de-ai lor, alţi români obţineau 49 de medalii (24 medalii de aur, 18 medalii de argint şi 7 medalii de bronz ) la cea de a 39-a ediţie a Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva, precum şi 20 de premii speciale, dintre care unul cu aplicabilitate în domeniul sănătăţii. Dovadă că există şi români nebuni şi români geniali.

În acelaşi timp în care un român îşi adjudeca în nume personal, contra unei sume de aproape o jumătate de milion de euro, manuscrisele lui Emil Cioran, pentru a le dona, la rândul său, Bibliotecii Academiei Române, spălând, astfel, onoarea Statului român care nu şi-a manifestat nici o clipă interesul de a-şi reîntregii patrimoniul cultural, alt român, Teodor Baconschi, ministrul de Externe, elucubra într-o scrisoare adresată Parlamentului precum că n-are sens ca rămăşiţele pământeşti ale lui Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade şi Emil Cioran să fie aduse în ţară pentru că nu ar avea cine să treacă pe la mormântul lor. Dovadă că există şi români luminaţi şi români inculţi.

În acelaşi timp în care Dumitru Prunariu, cel de al 103-lea pământean care a ajuns în spaţiu, era decorat de preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, pe adresa din strada Batiştei nr. 28 Bucureşti, acolo unde locuieşte singurul român care a zburat vreodată în Cosmos, un poştaş îi aducea pensia diminuată cu 70% de către un guvern impotent, neputincios şi corupt. Dovadă că există şi români de valoare şi români fără onoare.

În acelaşi timp în care gimnaştii români se întorceau de la Campionatele Europene de la Berlin încărcaţi cu medalii de aur şi argint (Flavius Kocsi – medaliat cu aur la sol şi cu argint la individual compus; Sandra Izbaşa – medaliată cu aur la sărituri şi sol şi Diana Chelaru – medaliată cu argint la sol), un alt român, Daniel Funeriu, singurul om cu 11 clase de pe planetă ajuns ministru al Educaţiei, Cercetării şi Sportului, nici măcar nu catadicsea să îi întâmpine la aeroport pe cei care au reprezentat România cu atâta cinste. Dovadă că există şi români mândri că sunt români şi români care nu dau doi bani pe patriotism sau mândrie naţională. Cine mai are putere, nervi şi răbdare să înţeleagă ce se întâmplă în această ţară, ce se întâmplă cu cei care conduc această ţară? Eu, unul, simt că nu mai am nici o putere, că nervii îmi sunt întinşi la maxim şi că am ajuns la capătul răbdării.

Când şi ce anume ar trebui să se (mai) întâmple ca să ne trezim odată? Cât timp mai putem rămâne inerţi, indiferenţi la tot ce se întâmplă în jurul nostru? Pentru că dacă eram convins, până mai ieri, că suntem toţi o apă ş-un pământ, iată, evenimente recente mi-au dovedit că cei mai mulţi dintre noi suntem geniali, luminaţi, de valoare şi mândri că suntem români, şi doar puţini dintre noi, foarte puţini, sunt nebuni, inculţi, fără onoare şi care nu dau doi bani pe patriotism sau sentimentul naţional. Păcat că, vremelnic, soarta acestei ţări şi a celor „mulţi” sunt decise de  aceşti „puţini”.