Ce naşte din moft, capitalism mănâncă

de Victor Lungu

„Mica gospodărie individuală naşte capitalism şi burghezie permanent, în fiecare zi, în fiecare ceas, spontan şi în proporţii de masă” – zise Lenin în 1919 şi nu-şi dădu obştescul sfârşit. Şi-l dădură, în schimb, câteva zeci de milioane de ţărani care habar n-aveau că truda lor zilnică – de cu noaptea-n cap până cu noaptea-n cap -, produce şi „spontan” şi „în proporţii de masă”, dar tot ce produce ia „gloriosului Partid”, ca să potă produce, la rândul lui puşcării şi lagăre de exterminare şi foame. Nimeni nu răspunde nici pentru Holocaustul communist, nici pentru ultimii 20 ani de ură proletară împotriva „moşierilor”, a „golanilor” şi a altor categorii care năşteau „capitalism şi burghezie” în România post-decembristă.

Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu are, măcar o dată pe deceniu, puseuri de înțelepciune. Chiar dacă provin din moftul conjuncturii și al anturajului în fața căruia se produce. Zilele trecute, la o întâlnire a Clubului București, a susținut, nici mai mult, nici mai puțin decât că: „Reforma economică nu constituie un monopol al niciunui partid, al niciunei persoane. Politizarea excesivă a acesteia afectează nu doar conținutul și sensul său constructiv, ci chiar obiectivele sale. Reforma nu trebuie să ducă nici la pierdere de avutțe națională, nici la constrângeri pentru populație, la sărăcie. Nu fac un bun serviciu reformei nici graba, nici amânarea sau abandonarea ei”. (Eu nu înțeleg de ce nu-i pune pe genunchii săi pe cei doi nepoței smintiți Ponta și Antonescu și nu le împărtășește din această înțelepciune ce i-a venit odată cu senectutea.)

Oricum, când vine vorba despre măsurile luate de către guvernul Boc (disponibilizări, reforme șamd), altele sunt declarațiile: „E relativă noțiunea de recesiune, aici este vorba de resursele bugetare care lipsesc. E o motivație obiectivă generată de un factor subiectiv, o guvernare fără calificarea necesară, fără pregătirea necesară și care se zbate în asemenea măsuri aberante”. Cum ziceam, înțelepciune selectivă. În martie 2003, alte disponibilizări și altă guvernare îl fac pe Ion Iliescu de-a dreptul simpatic. Atunci disponibilizările și închiderile de utilități ale statului la nivel național erau privite ca fiind „rezultatul ineficienţei economice a respectivelor unităţi” şi că „Executivul nu mai poate susţine agenţi economici neproductivi”. Mai mult – cei care încă mai aveţi sechele de la întâlnirile cu teroriștii și/sau minerii, ţineţi-vă de căruciorul cu rotile -, domnul Ion glăsuia: „Guvernul nu are misiunea să genereze şomaj”, dar unităţile neproductive constituie „o povară asupra bugetului”, aşa că, în ciuda bunelor intenţii, „nu are de unde să mai suţină aceste unităţi”. Agenţii economici trebuie „să găsească soluţii pentru a se adapta la cerinţele economiei de piaţă”, pentru că „nu pot să mănânce din bugetul ţării” şi, dacă nu se vor adapta, „rezultatul poate fi chiar şi lichidarea”. Subliniind faptul că nu se va rezolva nimic prin mişcări de stradă, preşedintele a continuat prin a spune că trebuie realizate procesele de restructurare şi privatizare, sigura soluţie pentru însănătoşirea economiei fiind „înfiinţarea de agenţi economici care să creeze valoare şi locuri de muncă”.

După cum vedeţi, Ion Iliescu are, sub presiunea evenimentelor, reacţii naturale – la fel cum activistul Ion Iliescu a avut o reacţie, naturală pentru primele momente ale Revoluţiei, când, apărând în faţa mulţimii în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, a declarat: „cuplul Ceauşescu a confiscat Partidul Comunist Român”. Sau prin anul 2000, într-o miercuri, când, neavînd nimic altceva de apreciat în faţa oamenilor de afaceri din judeţul Vrancea, dl. Iliescu deprecia organismele internaţionale, ridicând moralul oamenilor de afaceri de pretutindeni: „Este un moft chestiunea aceasta cu sfânta proprietate privată care stă la originea vieţii sociale. Nu e adevărat. Ea s-a născut cu mult mai târziu”.

Acest articol a fost publicat în Băga-mi-aș votul! și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Ce naşte din moft, capitalism mănâncă

  1. apelamemorie zice:

    Intre timp au revenit la purtari mai alese. Ghici cine sint oare azi ceea ce nici cei mai mari boieri nu erau in trecut? Fiecare primar al celui mai amarit catun este mai ceva decit insusi Voda!
    Ion Ilici ramane „demiurg-ul” raspomenit! Pai daca aproape ca a reusit sa faca dintr-un Prostovan un Presedinte de Stat, va dati seama ce putea realiza daca avea in partidul lui un singur om de vreo dofta!

  2. Dan zice:

    Un profesor de economie de la un colegiu a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar a picat odata o grupa intreaga.
    Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA!
    Profesorul le-a spus, „OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului.
    Se va face media tuturor notelor, si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota 10.”
    Dupa primul test, notele au fost adunate si impartite la numarul de studenti, si toti au primit un 8.
    Studentii care au studiat intens au fost suparati, dar cei care au invatat mai putin au fost bucurosi peste masura.
    Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei vor o „pomana”, asa incat si ei au studiat mai putin.
    Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit.
    Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4 .
    Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.
    Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat. Profesorul le-a spus ca socialismul va pica in final deoarece, atunci cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni nu va incerca sau va vrea sa aiba succes.
    Nu putea fi o explicatie mai simpla.

    • nelucraciun zice:

      Totusi, eu nu vad unde-i socialismul!
      De doua decenii si ceva, in Romania nu mai e socialism. Linia a doua s-a aliat cu hotii, dar nu a rezultat socialism. Nici capitalism. Doar hotie. Mare de tot. Aceasta este esenta societatii romanesti. Hotie cu H mare! Coruptie, privilegii. Iliescu doar teoretizeaza.

  3. Dan zice:

    Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva.
    Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca cealalta jumatate va avea grija de ea si cand jumatatea care a muncit realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt beneficiarii muncii lor, atunci, prietene, acesta este sfarsitul oricarei natiuni.

  4. Sunt de acord cu tot ce afirmi.

  5. ela zice:

    Multumesc,Victor.
    „Domnul Iliescu” sufera de amnezie si nu de azi , de ieri. Tot ce spune se adapteaza urechilor ascultatorului si intereselor sale momentane.
    La fel cu ranjetul cu care ne blagosloveste de atata vreme. Noroc ca are urechi,ca ar ranji de jur-imprejur.
    @ Dane,excelent comentariul tau.

  6. ribelalu` zice:

    „Dovada” lui Ciutacu…o manipulare de 2 bani…o faci in 2 minute
    http://ribelalu.blogspot.com/2011/04/dovada-lui-ciutacu-2-minute-sa-o.html

  7. eu deja m-am săturat de acest text.
    oare ce ce atât de mult lume simte nevoia să-l preia peste tot cu copy/paste (și asta fără a indica sursa)?

    mai ales că, în fond, nu este nimic politic, legat de socialism.
    este doar o chestiune elementară legată de motivare.
    ciudat cum omul o înțelege foarte greu atunci când i se explică motivarea, dar este entuziasmat atunci când i se prezintă ca o chestiune politică.

  8. apellamemorie zice:

    Iar ideia in sine este mult mai veche, dateaza de pe la 1516. Autorul ei spunea cam asa: „”mie mi se pare ca omul nu poate trai convenabil acolo unde toate bunurile sint detinute in comun; cum ar putea fi creata aici orice forma de bogatie, in vreme ce fiecare om va gasi o justificare pentru a fi scutit de la munca? Pentru ca lipsa perspectivei unui cistig nu il va mai putea provoca, astfel incit increderea in harnicia celorlalti oameni il poate determina sa devina lenes si indolent; daca oamenii ajung sa fie strimtorati de nevoi si inca nu pot dispune de nimic ca de ceva aflat in proprietatea lor, ce poate urma dupa asta, decit o razvratire si o varsare de singe perpetua, in special atunci cind respectul si autoritatea datorata magistratilor se va prabusi? Pentru ca eu nu-mi pot imagina cum ar mai putea fi mentinute in mijlocul acestor oameni, care sint egali unul cu celalalt in toate lucrurile .”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.