Cum l-a salvat Hotârla pe fiul său, Pupu, de la moarte

de Dan Ielciu

Trăia mai demult, în Voivodeni – un sat din Sălaj – un om căruia îi zicea Hotârla. Era un hâtru căruia tare-i mai plăcea să râdă de toată lumea. Ferească sfântul să intri în gura lui, că ajungeai de râsul satului. Stătea cât îi ziulica de lungă pe laiţă, scormonea colbul cu cârja (îşi betegise piciorul după ce a căzut dintr-un copac) şi băga de seamă la toţi şi la toate. Îi plăcea să le pună oamenilor porecle şi să-i ciufulească. Aşa şi cu fii-su căruia, nu ştiu cum şi de ce, îi spunea Pupu.

Odată, când era Hotârla mai tânăr şi Pupu un copilandru de vreo 8-9 ani, merseră ei hăitaşi la o vânătoare. Şi cum umblau ei prin pădure tot strigând şi hăulind, numai ce văzu Hotârla un mistreţ mare, gonind spre ei. Hotârla însă nu se pierdu cu firea. Se dădu după un copac gros şi-i strigă lui fii-su: „Sui Pupule-n lemn, de vrei să te mai vadă scumpa ta măicuţă!”

(Să vă traduc din sălăjeană în româna modernă: “sui în lemn”, înseamnă “cațără-te-n copac” – n.tr.)

Acest articol a fost publicat în Ghinion 100% și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Cum l-a salvat Hotârla pe fiul său, Pupu, de la moarte

  1. Dan Aluas zice:

    Dane dacă ai început sa depeni amintiri din Hoidahaza(Voivodeni-Sălaj) atunci nu-i uita pe multi alți oameni hâtri care au trăit în Voivodeni și de care ne amintim cu plăcere descrețindu-ne gândurile chiar și acum după mulți ani. Era un spectacol umoristic în toată regula când stăteai în preajma lor și se porneau să se ,,ciufulească,, unul pe altul(să glumească unul pe seama altuia prin evidențierea unor gafe sau slăbiciuni a celuilalt) . Numai când ma gândesc la numele lor îmi vine în minte un noian de glume și întâmplări trăite sau auzite: Loncuţa, Julanu, Hotârla, Ţuicu, Mioraşu, Ionu Circii și multi alții.
    Şi pentru a exemplifica prezint o mostră:

    BALMOJUL DE SCROAFĂ
    Badea Simion, pe ciufală Julanu, a stat pe Curmătură(212), păcurar era principala îndeletnicire.
    Era un om foarte ciufulitor, sfătos şi un iscusit povestitor. Acest dar şi-l exersa cu sătenii în lungile seri de iarnă, dar mai ales la staur când mergeau după lapte la oi.
    Copii fiind, şi mergând după lapte la oi, până mulgea oile, badea Simion Julanu ne povestea o mulţime de glume, întâmplări mai mult sau mai puţin adevărate, încât ne era mai mare dragul să ajungem pe la staur pe la dumnealui.
    Astfel am reţinut câteva poveşti şi glume de la el, considerându-le că fac parte din spiritul vesel, glumeţ şi uşor batjocoritor a hoidăhăzănilor.
    O dată, cum stam şi ne uitam curioşi cum mulgea oile, ne întreabă badea Simion, pe nepusă masă:
    -,,Măi copii, mâncata-ţi voi vodată balmoj de scroafă?
    – N-am mâncat bade Simioane, căci nici nu se face de la scroafă, am răspuns cu mare grabă şi nedumerire.
    – Se face, cum să nu, şi-i tare bun numai că nu ştiu toate femeile să-l facă.,,
    Şi continuă dumnealui aşa să ne explice reţeta cu multe şi necesare amănunte: ,,se mulge scroafa, se prepară jântuiala şi se face balmoşul cu făina slobozită uşor printre degete şi frecată fără zăbavă cu sâcitoarea, până se alege unsoarea de un deget pe deasupra şi se deprinde de către oală. Apoi tup cu oala întoarsă pe un curpător de rămâne balmoşul ca un bruj de aur rotund, aburind şi sclipind în ochii copiilor strânşi roată pe lângă masă”.
    Ce mai, ne-a convins. Ne lăsa gura apă.
    Ajunşi acasă primul lucru a fost:
    -,,Mamă să ne faci balmoj de scroafă!”
    -,,Ce balmoj de scroafă măi copii, de unde a-ţi mai inventat şi lucrul ăsta? Nu se face balmoj de scroafă ci numai de la oi şi de la bivoli”
    -,,Cum nu se poate, badea Simion Julanu ne-a spus că se face şi ne-a explicat şi cum se face .”
    -,,Şi-a bătut joc de voi . Ia treceţi la treabă şi să nu mai ascultaţi vorbe de om bătrân şi fără minte!”
    Greu ne-a convins mama că a fost doar o glumă, şi ne tot întrebam(poate şi acum mă mai întreb) chiar oare n-o fi bun balmoşul de scroafă?

    * * *

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.