Nominalizare și câștigători: Adaug la Premiile Sare’n Ochi, pe anul 2010 – atitudinea de instigatori la ură a celor care au scris la cotidianul „Adevărul” în anii ’90, să constat profesionismul și frumusețea materialului publicat în “Adevărul” contemporan și să-i felicit pe cei care își regretă faptele de atunci. Normal, nu este cazul lui Cristian Tudor Popescu, el nu are regrete – numai principiul de nezdruncinat că el deține adevărul. Așa i l-o fi lăsat kaghebistul de Dumitru Tinu cu limbă de moarte.

Motivarea nominalizării: Ceea ce ignoră jurnaliștii și în ziua de azi (motiv pentru care nici nu respectă tot/întreg/și numai adevărul și, cu un drum, cititorii/ascultătorii/vizualizatorii și meseria), este capacitatea creatoare a “Cuvântului” și, mai ales, capacitatea de-creatoare a acestuia. Toți uită/ignoră că “la început a fost Cuvântul”. Ignoră faptul că o înșiruire de cuvinte fac și desfac povestea vieții cuiva. Un cuvânt naște, altul ucide. La fel cum, în iunie 1990, “cuvintele” înșiruite-n minciună de către așa-zișii jurnaliști care compuneau “Adevărul” au ucis democrația în România.

(Nu ratați mâine seară: Categoria “Băsescu botează, iar câinele (de pază al democrației) moare de drum lung”)