Ion cel lung

de Ion Mureşan

Dacă se scrie Ioan, se citeşte Ion. Dacă se citeşte Ioan, tot Ion se zice. Chiar şi în cazul în care se scrie Ion, tot Ion se citeşte. Oricum l-ai scrie, e un nume sigur. Nu te face nimeni impostor în nici una din variante. Ceea ce, de exemplu, pentru un nume ca Dan scris Dănuţ, sau Dănuţ scris Dan nu garantez.

Atunci când Sfântul Ioan L-a botezat pe Mântuitor, cerurile s-au deschis, Sfântul Duh a coborât pe pământ, Iisus s-a descoperit lumii ca fiu a Lui Dumnezeu, iar Dumnezeu a mărturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit"

Cu un astfel de nume, „gândurile sunt libere”, cum spune Goethe. Te poţi gândi, auzind numele, la Ioan Botezătorul. Crescut în cultul Vechiului Testament, cu ştiinţa cărţilor proorocilor, el are viziunea unei noi epoci. Iordanul desparte de fapt două continente: continentul spiritual precreştin de continentul creştin. Iordanul este un râuleţ între două plăci tectonice. Pentru a trece de pe vechiul continent pe noul continent era necesar un paşaport, iar pe paşaport o viză. Paşaportul îl eliberau proorocii. Viza „Schengen” – iertat fie-mi barbarismul, o punea Ioan. Botezul cu apă era viza, viza de ieşire. Pe ţărmul noii lumi, Isus te boteza cu Spirit Sfânt. Botezul acesta era viza de intrare. Îmi place să cred că Ioan stă şi astăzi în râuleţul dintre lumi şi pune „ştampila” cu apă. El e Botezătorul botezat. Are ambele botezuri. Dar, ca un bun şi mare grănicer nu se gândeşte să-şi părăsească postul şi să fugă „dincolo”. Ştie prea bine ce e „dincolo”, doar el e avanpostul. Însă nu poate trece. Ştie prea bine ce e în lumea veche, doar e temut şi respectat acolo. Însă nu poate rămâne. Se mulţumeşte cu rolul de punte între lumi. Puntea are două capete, el are două botezuri. Dar, despre asta am mai scris.

Un alt Ion, cu un destin ciudat, şi care a ajuns un fel de „Ion Naţional”, mai ceva decât Creangă, este Ion Iliescu. Sunt câteva similitudini între Ioan cel Sfânt şi Ion cel liber-cugetător. Şi câteva diferenţe. Comparaţia poate părea deplasată (şi chiar este). Dar din moment ce poate fi gândită, scrierea e o uşurare, o supapă pentru cei ce compară. Aşadar Ion Iliescu a crescut în cultul proorocilor. Proorocii dânsului se numeau Marx, Engels, Lenin. Le-a cunoscut cărţile, le-a aplicat, a fost temut şi respectat. Cunoştea bine lumea veche şi ideologia ei. A crezut în ea. În vremea lui Ceauşescu (un fel de idol păgân, un fel de Baal) Iliescu era văzut ca un avanpost al continentului comunist românesc. Apoi a apărut Revoluţia română ca un râu, ca un Iordan vijelios. Românii s-au înghesuit să treacă „dincolo”, un cuvânt al naibii de familiar. Cine le-a dat viza? Ion Iliescu a vorbit la televiziunea liberă şi le-a dat viza. Şi au trecut românii Iordanul revoluţiei. Mulţi, câţi au fost programaţi, s-au înecat. Cei care au ajuns dincolo au fost întâmpinaţi, pentru noul botez, tot de… Ion Iliescu. Care i-a botezat cu Spirit Sfânt. Şi chiar i-a condus, le-a îndrumat primii paşi. Le-a vorbit despre privatizare, le-a dat vestea că nu mai au nevoie pentru a merge mai departe de vize Schengen, le-a dat vestea că legiunea îngerilor NATO i-a primit sub aripa ocrotitoare şi că în curând vor fi cetăţeni cu drepturi depline ai Raiului European. Primii trecători parcă-parcă îi ştiau chipul, parcă-parcă îl mai văzuseră undeva. Şi au protestat, în stradă, în ziare, în Piaţa Universităţii. Au venit minerii şi le-au dat blânde lecţii de uitare. Cu bâta în cap se uită mai repede. Şi a rezolvat o împăcare între unguri şi români la Târgu-Mureş. Cu piatra în cap se uită mai repede. Ca dovadă că a avut dreptate e faptul că a fost (mai este și astăzi), cel mai iubit Ion. Un Ion atât de lung iubit nu am mai avut în istorie. Ieşi din comunism, te desparţi la uşă de Ion, intri în capitalism, te întâmpină în prag Ion. Nu am nimic împotrivă. Doar constat că deocamdată Ion Iliescu e cel mai mare specialist român în botezuri. Fie şi pentru că o dată botezat devii amnezic.

Acest articol a fost publicat în Postul cititorului și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Ion cel lung

  1. « Oricum l-ai scrie, e un nume sigur. Nu te face nimeni impostor în nici una din variante. Ceea ce, de exemplu, pentru un nume ca Dan scris Dănuţ, sau Dănuţ scris Dan nu garantez. »

    eu sunt Dan.
    uneori pronunțat Dănuț de către soție.
    și? care-i problema?!
    dacă vreau, pot să ud și canapeaua, mama nu se supără. de ce oare? 🙂

    și Voiculescu este Dan.
    uneori pronunțat Felix de către odiosul și sinistra sa soție.
    și? care-i problema?!
    dacă vrea, poată să ude orice inaugurare de ceva, făcută din banii lui, pentru interesul lui, în dauna țării lui.

    chiar și Diaconescu este Dan.
    uneori pronunțat la mișto de către sosie.
    și? care-i problema?
    dacă vrea, poate uda zece budigăi concomitent, de teamă că-l vor lua în serios organele statului.

    dar chiar și Mircea Badea are vreo 37 de (D)ani.
    vreo doi dani la karate, restul la sportul lui preferat, cur-ling.
    și? care-i problema?
    dacă vrea, poate uda orice cur, să lingă mai rapid.
    dar nu vrea, așa că linge încet, să pape cât mai mult rahat.
    și? care-i problema?
    după ce-l termină, vom avea o țară fără rahat 🙂

  2. Culai zice:

    Mulţi Ani Ionilor, ca şi ne-Ionilor penitenţi!
    Celorlalţi – ioni, anioni, neioni -, nepenitenţii: harul răzgîndirii!

  3. ribelalu` zice:

    Pe vremuri exista un banc:
    Comandantul sectiei de Militie (Politie) si subalternul dau examen la chimie:
    – Ba (zice seful) fii atent! sa pui lucrarea in asa fel incat sa vad tot ce scrii sa ma iau si eu dupa tine.
    – Am inteles sefu`, da` vezi sa mai reformulezi si matale sa nu fie identice.
    – Lasa ba…ma inveti tu pe mine d-astea?…Am eu grija…
    Dupa examen:
    – Cum a fost sefu`? Ai putut sa copiezi?
    – A fost perfect…am vazut tot ce ai scris.
    – Sefu`… sper ca nu ai uitat sa reformulezi expresiile in lucrare.
    – Cum sa uit ma? Unde scriai tu „ion pozitiv” eu scriam „Gheorghe pozitiv”, unde scriai tu „ion negativ” eu scriam „Gheorghe negativ”…

    De-aia e bine ca „Ioan” sa fie „Ioan” si „Ion” sa fie „Ion” 😀

    P.S. Noi de ce oare avem covarsitor personalitati publice „ion negativ” ? Si ai dreaq „ioni” se mai si atrag unul pe altul 😦

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.