Noi vrem scandal!


Încerc să lansez ca temă de discuție criza morală a clasei politice românești, din 1989 încoace – să deschid subiecte/teme de discuție despre ceea ce am putea defini nesimţirea celor care, odată ajunşi la putere, cred că totul li se cuvine. Că fără ei nu creşte-o floare: că, brusc, au devenit deștepți. Atenție, însă: această clasă politică reprezintă ceea ce am ales noi, ca eșantioane statistice – că ne-am prezentat sau nu la vot, “vina” ne este aceeași. Ei sunt “reprezentanții” noștri.

În ultimii 20 de ani România s-a trezit cu un nou Ev Mediu – dacă tot nu l-a avut atunci când trebuia -, cu economia naţională la cheremul câtorva indivizi care şi-au zis că prin banii jefuiţi vor controla la nesfârşit Ţara. Din când în când, “electoratul” se răscoală și are impresia că taxează această gașcă de cumetrie politico-economică. Putem zice că, de nesătuli ce-au fost, au pierdut cei din PDSR în 1996 , nu din carisma lui Constantinescu – la fel şi în 2004: lumea efectiv s-a săturat de prezenţa nesătulilor din PSD care au sufocat mediul de afaceri, justiţia, totul; să-l citez (aproximativ) pe Arghezi cu al lui celebru „Baroane”, „şi-au pus nara pe bogăţiile Patriei şi le-au secat”. Ca norocul, “nesătulii” au fost taxați, de către cei care n-au uitat, și în 2009. Oricum, tema “nesătulilor” a prins și-acum este folosită propagandistic.

Din orice sondaj de opinie dat publicității în ultimii zece ani, rezultă faptul că românii, atunci când simt că le-a ajuns cuțitul la os, caută alternativa la guvernare – fără să stea să judece motivele pe termen lung a situației (sociale, economice, politice) în care se află. Noi căutăm doar vinovați, “capete de Moțoc”, răcorirea imediată a nervilor, nu soluții pe termen lung – de aceea nici nu este de mirare cum mai pot să fie vectori de manipulare emisiunile de scandal politic: noi vrem scandal.

După 20 ani de capitalism de cumetrie, în preajma fiecărei sesiuni de alegeri, votantul român este sceptic şi dezorientat. Scepticismul vine de la lipsa de rezultate concrete pentru populaţie – deși au trecut atâția ani de promisiuni – şi vizibilitatea îmbogăţirii, peste noapte, a “clienţilor Puterii”. Trebuiesc doar consultate seria de “Top 500”, “100”, “50”, pentru a vedea către cine s-a transferat/direcționat bugetul statului român după 1989.

Dezorientarea vine de la lipsa coerentă de propuneri politice – în România, partidele sunt trase de locomotiva carismatică a vreunui lider, se hrănesc cu popularitatea acestui lider și, de cele mai multe ori, îl consumă definitiv și-l lasă pradă demonizării populației, asta când nu se consumă ei înșiși din prea multă infatuare. De altfel, partidele românești nu prea au vreun program care să fie raportat la vreo ideologie – în afară de interesul personal, sau proiecte pe termen mediu și lung – decât, maxim, “după noi, Potopul!”. Un fel de “Guvernați, căci vremea Guvernării trece”…

Deci, nici nu este de mirare că nemulţumirea a fost și este foarte mare faţă de regimul în funție, cei chestionaţi apreciind, de fiecare dată, majoritar, că Guvernul “nu face faţă situaţiei din ţară”, „ţara are nevoie de o schimbare politică la alegeri” (în loc de o schimbare de atitudine a politicienilor față de Țară – dar aceasta este vina tuturor sondajelor consultate: întrebarea nu există), „schimbarea de putere chiar va surveni în urma alegerilor”, şi că (normal, de aceea există atâtea partide!) „există o alternativă politică la guvernul actual”.

Tema principală a sondajelor (obsesia celor care chestionează) este corupția – și, posibil, această repetitio duce la re-activarea discuțiilor despre acest subiect chiar și atunci când ar trebui discutat despre altceva – altfel corupția rămâne un termen/faptă nedefinit/nedefinită, în orice caz fără făptași/făptuitori ci doar cu “toți o apă și un pământ” , expresie după care se ascund adevărații vinovați.

Aşa avem o clasă politică privită cu mai mult scepticism decât entuziasm. Majoritatea românilor au ajuns să fie de acord (fără să le mai filtreze) cu afirmaţiile: „aceiaşi oameni se bucură de avantaje, indiferent de regim” și „alegerile nu schimbă mare lucru, chiar dacă vin alţii la putere”. De aceea și prind și sunt gustate de către populație cam toate alegațiile bla-bla-bla-show-urilor din mass media (indiferent de cine a fost la guvernare și cât adevăr-adevărat-verificat sau adevăr-manipulativ a existat sau există în acele produse media cu referire la prestația guvernanților) – trăim într-o ţară în care există expresii ca: „aceiaşi Mărie, cu altă pălărie” sau „pleacă ai noştri, vin ai noştri, noi rămânem tot ca proştii”. Totul se mulează perfect pe felul nostru de a fi.

Căci, un aspect de neglijat al relației Putere-Populație, este gradul extrem de redus de informare al potenţialilor alegători, al cetățenilor, între sesiunile de alegeri. Cifrele arată un electoral numai bun de dus la urne pentru a vota “o schimbare”, dar, mare parte dintre aceştia, habar nu au care ar fi această „schimbare”. De obicei, doar un eșantion de 40-45% dintre posibilii electori cred că ştiu destul încât să se prezinte în cunoştinţă de cauză la vot (asta dintre cei aproximativ 40-45% care se vor mai prezenta la vot).

Lipsa de comunicare a dărâmat Guverne – și cam toți politicienii nu comunică. Unii mai mult din aroganță și din credința că multe lucruri pot fi măturate sub preș, alții din lipsă de cunoaștere a binefacerilor comunicării.

Să fiu malițios la subiectul comunicării: cum recunoști un politician care a câștigat alegerile? Simplu: nu-ți mai răspunde la telefon. Căci, ai noștri politicieni, te cunosc/recunosc/acceptă (ca cetățean, alegător și ziarist), numai în perioada sesiunilor electorale. Pentru ei alfa și omega, începutul și sfârșitul, sunt doar aceste alegeri – între ele nu mai există decât ei. Restul suntem procente, intenții de vot și audiențe.

Acest articol a fost publicat în Politichie de mărgăritar și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.