opt: Altă zi, încă o slujbă

Dimineața la emisiunea de la Radio – că am o emisiune și aici, sunt popular, nu?

Ce-i prea mult, nu-i sănătos/strică – dar Gloria trebuie alimentată/hrănită (ce-ar fi Făt-Frumos în puțul fântânii, călare pe Scorpie, dacă nu ar alimenta-o pe aceasta cu bucăți din propria-i pulpă? Un ins pe fundul fântânii, normal). Așa că, vorba unui prieten: “munca a făcut din om, ne-om” – dar, dacă-i musai, ca de voie buna: muncim.

Prăbușit peste microfon (că nu mă vede decât o doamnă din Regie care mă simpatizează – sau, ma rog, așa cred eu), mai îmi fur o bucățică din viață și recit cu intonație (“un minut jumate, max două, domnu’”, că atâta este alocat, ca spațiu, pentru tabletă):

Bună dimineaţa Cluj!

Bine v-am regăsit (era să zic, din nou, numai să mă dau şmecher de cartier, dar m-am oprit la timp), scăpaţi de campania electorală şi, sper, nu cu nervii la pământ.

Cafeaua de dimineaţă (care vă dă viaţă), sper că abureşte alături de un pumn de pastile calmante: viaţa este frumoasă, iar am votat pe cine n-a trebuit să iasă.

În 1990, a avut loc şedinţa solemnă a învestirii noului preşedinte al României. Ion Iliescu (acest „Gică Petrescu” al preşedinţilor) a rostit jurământul de credinţă şi a anunţat că îl desemnează în funcţia de premier pe Petre Roman. Apoi a clipit din ochi către Miron Cozma şi i-a făcut semnul acela cu degetul cel mare în jos, adăugând: „septembrie 1991, rămâne cum am stabilit”. Istoricii ştiu de ce.

În 1992, membrii nou aleşi ai Curţii Supreme de Justiţie au depus jurământul. „Eu sunt mic, nu ştiu nimic şi doar legea o aplic. Când se poate, numa-n plic”.

În 1994, la Strasbourg, România a ratificat Convenţia asupra Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei, împreună cu protocoalele adiţionale. „Aveţi dreptul de a da statului toţi banii. Pe căldură. Pe chirie. Pe-ntreţinere. Şi pe avocat. În rest, aveţi libertatea de-a-nghiţi în sec”.

În 1996, peste 3.000 de membri ai Blocului Naţional Sindical (ştiţi care, ăia care doreau ca fiecare sindicalist să stea la blocul lui şi le-a ieşit, datorită liderilor lor, în minus, de fiecare sindicalist stă la locul lui în Parlament) au manifestat, în centrul Capitalei, protestând faţă de politica economică falimentară a Cabinetului Văcăroiu. Blocul ăsta Naţional Sindical cred că are un fel de AGA la sfârşitul fiecărui mandat de premier căci numai atunci se adună să-şi exprime satisfacţia faţă de munca depusă de acesta. „Cine este pentru «Jos Văcăroiu!» (Roman, Ciorbea, Stolojan, Vasile, Isărescu, Năstase)”? „Toată lumea”? „Atunci, fără nici o abţinere”!

1997 – Prim-ministrul României, Victor Ciorbea, a primit acceptul Fondului Monetar International de a majora plafonul de îndatorare externa a României, în vederea realizarii unor investitii în agricultura, industrie, în domeniul forestier si al infrastructurii. Şi ne-a îndatorat de ne-a-nglodat.”

Da, doamnelor și domnilor, ați urmărit “Tableta zilei” la Radio. Nu uitați să rămâneți pe frecvența noastră, urmează un program de muzică populară de pe îndrăgitele noastre plaiuri/meleaguri/obcine. Pentru ascultătorii aflați în trafic – o zi și-o vreme bună, fără prea multe ambuteiaje.

Acest articol a fost publicat în Ministerul Vorbelor în Vânt. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.