șase: Să vă spun şi cine e „Enciclopedul de serviciu” (nu de alta, dar ne vom mai întâlni cu el)

Tot eu sunt, cred că v-aţi dat seama de mult. Eu, pe vremea când scriam şi semnam aşa la un ziar cu pretenţii de regional şi, mai mult ca sigur, aveam mai multă imaginaţie (deh, eram mai tânăr) şi nu eram nevoit să-mi dezgrop cadavrele pentru a le da drept mari show-uri de televiziune… (Să-mi dezgrop textele scrise cu ani-lumină în urmă, să mă dau plin de umor şi vervă, eu care sunt mort şi îngropat de mult în toată genialitatea mea, acum mai sec decât orice piatră.)

Ce bine-i, mai ales pentru mediocri, că presa scrisă trăieşte puţin, că nimeni nu ne mai ţine minte verbul, să ni-l vâre pe gât ori de câte ori îl scoatem de la naftalină, dându-l de proaspăt.

(Stau cu o pagină îngălbenită de vreme în mână şi-mi pregătesc spectacolul de a doua zi. Sunt tot eu, chiar dacă cu cu vreo douăzeci de kile în plus, şi-mi fur ideile să le fac cunoscute şi apreciate – că-i în direct şi la o oră de maximă audienţă, nu pentru că am devenit sec şi găunos, mustind de invidie pe viaţa celui care, ce tânăr eram!, nu era auzit şi nu era băgat în seamă că era doar un scârţa-scârţa pe hârtie la un cotidian ce se vindea în dureros de puţine exemplare. Cum este să-ţi furi propria viaţă?)

Bună dimineaţa Cluj,

Bună dimineaţa clujeni,

Ne bucurăm să ne întâlnim la cafeaua de dimineaţă sau, mai bine, în drum spre «iarbă verde», mititei şi bere.

Vremea, zic meteorologii, este răcoroasă, chiar rece în această dimineaţă. La fel va fi şi mâine dimineaţă – o bucurie după atâta caniculă. Dar, aşa suntem noi, oamenii, niciodată nu ne este prea bine.

Izolat, după-amiază – şi azi şi mâine -, mai ales în zona de munte, vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Să vă luaţi haine de rezervă şi umbrele dacă ieşiţi din casă. Şi musai e să ieşiţi din casă, mai ales duminică. Şi să votaţi. Votaţi – contaţi! Numai vedeţi ce ştampilaţi…

Sâmbăta şi duminica asta de 17, respectiv 18 iunie, de-a lungul vremurilor a văzut tot felul de evenimente. De la aderarea României în 1865 la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris, până la prima clonare a unui embrion uman în 1999. În 1867 s-a născut Robert Gregg, inventatorul tehnicii stenografiei; în 1881 s-a semnat prima convenţie consulară dintre România şi SUA; prima convenţie privind acordarea clauzei naţiunii celei mai favorozate s-a semnat la Bucureşti între România şi Olanda, tot în 1881. Ei ne favorizau pe noi şi noi vom emigra la ei; În 1882 – S-a născut compozitorul Igor Stravinsky; Statuia Libertăţii a fost adusă din Franţa în Statele Unite ale Americii în 1885; În 1920 – S-a născut bacteriologul Francisc Jacob, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, în anul 1965; În 1925, la Geneva, România a semnat o Convenţie care reglementa, pentru prima dată, comerţul cu arme şi materiale de război, în vederea combaterii traficului clandestin al acestora (drept pentru care, sub Ceauşescu – vă mai aduceţi aminte de el: un dictator -, vindeam armament şi la arabi şi la evrei; clandestin era numai atunci când transportul pentru arabi ajungea la evrei şi, normal, viceversa; Anul 1988 aduce pe piaţa de soft firma Microsoft cu al său MS DOS 4.0 – pupa-ne-ar în varianta noastră de DOS (prietenii ştiu de ce!); În 1991 – s-a constituit Blocul Naţional Sindical. Cred că doreau ca fiecare sindicalist să stea la bloc dar, odată ce ex-liderul sindical Victor Ciorbea a ajuns premier – adică reprezentantul executiv al exploatatorilor –, s-a dus de râpă şi construcţia aceasta; În 1992 – în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului a fost adoptată Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. De atunci, Camera Deputaţilor alege Senatul şi Senatul alege Camera Deputaţilor; În 1994, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Miguel Angel Martinez, aflat într-o vizită la noi în ţară a declarat că România este «ţara pe care dorim să o vedem foarte activă în sânul familiei europene»; Şi, de atunci, micuţă şi vioaie, România se agită veselă pe la coada «familiei europene», doar, doar, o să pupe şi ea o integrare, mă rog, două…

În rest, să auzim numai de bine.

(Exact așa-mi fur viața – cu copy-paste din trecut către prezent, să mai am un viitor)

Acest articol a fost publicat în Ministerul Vorbelor în Vânt. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.