Scandalul pe corupție, factor de progres legislativ

Să sperăm că corupții (sic!) nu vor da în judecată Ministerul Justiției și nu vor câștiga ca și până acum - în fond, tot ei de ei se judecă...

Am trăit s-o văd și p-asta: după ce au început să dea în clocot scandalul de la articolele critice la adresa corupției generalizate din așa-zisa justiție română (atât în presa din România, cât, mai ales, în cea din străinătate), după ce euro-parlamentarul român Monica Macovei le-a trimis celor din CSM o scrisoare deschisă tot pe această temă, Horațiu Dumbravă, președintele acestei instituții, și-a făcut curaj cât să-și piuie nervos în barbă că n-ar fi rău dacă judecătoarea Gabriela Bârsan ar da dovadă de puțin bun simț și măcar și-ar da demisia (vorbim despre “un gest de onoare” – o-ho-ho-ho! -, “pentru a evita un scandal inutil”).

Să derulăm cu încetinitorul scenele de-un comic tragic ale filmului în care un judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost perceziționat la domiciliu pentru corupție de către procurprii DNA: pe 6 octombrie, Secția pentru judecători a CSM a admis cererea procurorilor anticorupție de percheziționare a locuinței Gabrielei Bîrsan, soția judecătorului român la CEDO Corneliu Bîrsan, decizie contestată de ambii magistrați pe motiv de imunitate a soțului răsfrântă asupra soției; ulterior, CSM a respins contestația soților, decizia fiind atacată la instanța supremă, adică la ÎCCJ. Nu este un frumos capăt de linie? Nu cumva privim acum în abisul idioțeniei după care a fost concepută în multe puncte actuala Constituție a României? Adică hotărârile CSM sunt atacabile la secția de contencios a ÎCCJ condusă chiar de către madam Bîrsan… Șefa secției, judecătorul onorabil Bîrsan, poate repartiza dosarul percheziționatei Bîrsan la un complet din subordine (îndatorat sau binevoitor – că tot a scris ea scrisoare publică despre cum este să fii “om” în România judecătorilor: “din bucata mea de pâine, am fost cu tine om, măi, câine”). “Problema este ca tocmai secția condusă de domnia sa urmează să se pronunțe asupra recursului, ceea ce ar putea face să planeze suspiciuni asupra unei aparențe de imparțialitate. De aceea, ar fi un gest de onoare ca doamna judecător să-și dea demisia din funcția de președinte al Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a ICCJ, pentru ca justiția să nu fie și mai mult târâtă într-un scandal inutil”, realizează, în sfârșit, dimensiunea mizeriei în care este târâtă așa-zisa justiție din România și șeful CSM.

Cu alte cuvinte, în viziunea bravului Horațiu Dumbravă, o demisie de onoare (nu o azvârlire pe brânci afară din sistem cu retezarea tuturor beneficiilor) ar rezolva această mizerie – aceasta va putea fi vârâtă sub preș, ascunsă, iar mirosul puturos va fi mascat cu timpul și așternerea uitării. Condiția fiind: să nu se mai răscolească haznaua numită impropriu justiție română. Ei, aici sunt de acord cu autorul @Clemy de pe blogul „Copacul din pădure”: “Nu sunt de acord cu Horațiu Dumbravă atunci când susține că povestea familiei Bârsan târăște justiția într-un scandal inutil ci, din contra, cred că întreaga afacere are darul de a scoate pe deplin la lumină atât mizeria în care se complace sistemul juridic românesc cât și lipsa de curaj a CSM în asanarea acestei mlaștini. Dacă a fost o instituție care s-a amestecat inutil în această afacere, atunci CEDO merită premiul întâi cu coroniță. Într-o țară civilizată doamna Bârsan, ca și soțul domniei sale, și-ar fi dat demisia din funcțiile deținute tocmai pentru a nu lăsa impresia că încearcă să influențeze mersul anchetei și pentru a nu tăvăli în noroi imaginea instituțiilor pe care le reprezintă. Astfel de gesturi nu fac însă parte din bagajul moral al doamnei judecătoare Bârsan care se va agăța cât mai mult posibil de poziția pe care o deține”. Cu amendamentul că tare îmi este teamă că, la modul în care s-au prezentat până acum “justițiarii” României, “bagajul moral” al multora dintre ei lasă la fel de mult de dorit ca și al judecătoarei Bârsan (vedeți în acest sens stenogramele din în curând viitorul mușamalizat caz Cătălin Voicu, plus altele similare, inclusiv al tânărului procuror Lucian Dolcu, de la Direcția Națională Anticorupție Timișoara, care s-a dovedit a fi omul de încredere al contrabandiștilor șamd).

Că presiunea publică pe aceste cazuri este benefică, o demonstrează faptul că, în sfârșit, Plenul CSM s-a hotărât să ia măsuri drastice față de aceia dintre “justițiarii” dovediți corupți (“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, reunit în ședinta de Plen, azi, 25 octombrie 2011, a hotărât, cu majoritate de voturi, însușirea propunerii formulate de domnul judecator Horațius Dumbravă, președinte CSM, privind modificarea Legii 303/2004, în sensul ca magistrații condamnați definitiv pentru o infracțiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție săvârșită cu intenție, precum și magistrații sancționați irevocabil cu excluderea din magistratură să nu mai beneficieze de pensia de serviciu stabilită de lege, urmând ca pensia de serviciu, încasată până la condamnarea definitivă sau rămânerea irevocabilă a sancțiunii disciplinare de excludere din magistratură, să fie recuperată”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul CSM). Un pas mic pe calea anevoioasă a Justiției din România, dar unul enorm în ceea ce sperăm că se va dovedi a fi responsabilizarea magistraților la locul lor de muncă!

Completare (despre inerția sistemului la orice schimbare):

  • Magistraţii corupţi, la mâna parlamentarilor. În sistemul de justiţie, pensia de serviciu depăşeşte adesea 10.000 lei. Modificarea legislaţiei actuale, în sensul penalizării magistraţilor corupţi, presupune însă o procedură lungă şi anevoioasă, iar unii parlamentari vorbesc deja despre o posibilă încălcare a Constituţiei. Propunerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a fost aprobată de plenul CSM cu unanimitate de voturi, dar pentru a putea fi implementată efectiv ea trebuie să se transforme într-o modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Adică, mai exact, trebuie ca Ministerul Justiţiei să creioneze un proiect de lege, acesta să primească girul Guvernului şi, apoi, odată ajuns în Parlament, să fie votat de senatori şi deputaţi. Cu alte cuvinte, o procedură îndelungată. Plus că pot apărea multe surprize pe durata dezbaterii parlamentare. CSM ar vrea să rămână fără pensie de serviciu magistraţii condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, o infracţiune de corupţie sau asimilată infracţiunilor de corupţie, precum şi cei sancţionaţi irevocabil cu excluderea din magistratură. Toţi aceşti magistraţi ar urma să beneficieze de pensia „normală”, calculată în funcţie de vechime, aşa cum se întâmplă în cazul majorităţii românilor. Pensia de serviciu încasată până la condamnarea definitivă sau până când devine irevocabilă sancţiunea disciplinară de excludere ar urma să fie recuperată de la beneficiar. Mai multe in Romania Libera.
  • Monica Macovei semnalează CSM tergiversarea în instanţă a dosarelor de mare corupţie. Europarlamentarul PDL Monica Macovei i-a transmis, duminică, o scrisoare deschisă preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, în care aduce în atenţie problema lipsei de celeritate în judecarea dosarelor de mare corupţie, a lipsei de încredere în justiţie, precum şi necesitatea unei schimbări rapide şi profunde a Inspecţiei Judiciare în vederea responsabilizării magistraţilor. Potrivit Monicăi Macovei, presa şi societatea civilă au relatat constant că judecarea unor dosare de corupţie, fraudă şi alte infracţiuni este tergiversată cu anii, cel mai adesea prin amânări repetate şi termene foarte lungi, existând pericolul ca multe dintre ele să ajungă la prescripţia răspunderii penale. Monica Macovei invocă statisticile în domeniu potrivit cărora peste 20 de dosare de corupţie sau fraudă sunt în instanţă de circa 4 ani sau mai mult, iar alte circa 20 de dosare sunt în instanţă de mai bine de 2-3 ani şi în niciunul dintre acestea nu există o hotărâre în prima instanţă. “Cazul Voicu, care a adus la lumină o întreagă reţea pentru influenţarea justiţiei de către oameni politici, nu a generat, aşa cum ar fi fost normal, măsuri dure ale CSM de sancţionare şi curăţare a sistemului de justiţie. Cristian Jipa – un exemplu de magistrat implicat în acest caz – a primit o sancţiune nesemnificativă de tăiere cu 15% a salariului pe 3 luni, iar ulterior s-a pensionat”, exemplifică Macovei. Agerpres
This entry was posted in Procurorul cu toporul and tagged , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

15 Responses to Scandalul pe corupție, factor de progres legislativ

  1. Dan Ielciu says:

    Cu un singur ghiocel nu se face primavara. Si toamna degeaba numaram un singur boboc. Sper sa nu fie ceva de genul uite legea, sa vedem cine are sa judece. Chiar asa, cine-i judeca pe judecatorii corupti si, mai ales, ce-au sa declare acestia odata ajunsi in fata fostilor colegi – au citeze din scrisorica madamei Birsan “am fost cu tine om”?!

  2. Acidutzu says:

    M-am invatat sa suflu si-n Jack daniel’s-ul cu ghiata cand vine vorba despre justitia din Romania. Asistam la prima masura corecta luata de catre CSM. Sper sa nu raman doar o chestieune consultativa, iar de restul ramane cum era inainte: coruptii iau bani din toate partile iar dreptatea ramane cu capul spart…

  3. Cine o să fie condamnat ? unul , doi

  4. brindusa says:

    Vorba Pandorei “sa speram”! :)

  5. ribelalu says:

    Salut coane,
    Coruptie in justitie? fii atent colea caz pe scurt:
    In Pitesti si pe raza Curtii de Apel Pitesti a existat sau exista inca o retea mafiota care a dat mai multe tunuri. ea este compusa din judecatoarea Cornelia Ene, avocatii Mihai Cocaina si Liviu Andreias si (mai ales el) executorul Eugen Fieraru.
    Doua cazuri sunt mai importante (le spun din memorie pe scurt):
    1. Executarea silita a Uzinelor Sodice Govora (practic falimentarea societatii) cu suma de 2,16 milioane lei vechi reprezentand un debit de 30.194 lei + diferite dobanzi si penalitati la care se adauga [b]cheltuieli de executare + onorariu executor[/b] de…atentie!… 2.036.797.09 lei.
    Cazul pe scurt: firma se privatizeaza (parca polonezii au luat-o), directorul vechi e prins cu mana in sac pana la cot si e dat afara. Contesta masura pe baza fostului Cod al muncii, castiga, obtine decizie sa fie reintegrat, trage de timp, samd.
    2. Asta e tare rau… si mi se pare ca are legatura cu primul caz (Nu mai stiu exact dar se poate verifica usor pe net. Stiu ca la un momentdat am primit pe mail punctul de vedere al ING, al carui client sunt si eu, dar din pacate l-am sters)
    [b]Executarea silita a INGBank Pitesti[/b]
    In primul caz s-au pus sechestru pe conturi. Daca au vazut ca tine manevra cu Govora au zis sa mareasca miza.
    Nu stiu ce au gasit astia la ING cum ca nu ar fi respectat si pentru suma de…te caci pe tine de ras…[b]11,15 lei[/b] (mai putin decat un pachet de tigari) au incercat sa ia practic cu japca drept cheltuieli de executare…asezati-va pe scaun!…[b]12.010.456 lei (rotund 4 milioane de dolari sau 3 milioane de euro la cursul de atunci)[/b]. A fost scandal imens, inclusiv international. S-a implicat Ambasada Olandei (si ne mai miram de ce striga astia ca justitia noastra e la pamant si nu ne primesc in Schengen).
    Detalii se gasesc destule pe internet mai ales in presa locala din Valcea si Arges dar si la nivel national.
    O cautare pe Google ar arta cam asa:

    http://www.google.ro/#sclient=psy-ab&hl=ro&source=hp&q=SCANDAL+EXECUTOR+PITESTI+ING&pbx=1&oq=SCANDAL+EXECUTOR+PITESTI+ING&aq=f&aqi=&aql=1&gs_sm=e&gs_upl=4828l17703l0l19703l28l7l0l0l0l0l4875l8515l2-1.5-2.0.2.0.1l7l0&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.,cf.osb&fp=a5c26e8bf112d024&biw=1024&bih=548

    P.S. Daca faci un articol despre caz sa ma anunti sa-ti caut detalii in presa locala.

  6. Sare'n Ochi says:

    dupa cum ziceam inertia sistemului juridic din Romania sta in golania celor care-l administreaza:
    “După ce şeful CSM a sugerat public că Gabriela Bîrsan ar trebui să renunţe la funcţia de conducere, pentru ca cererea sa să nu fie judecată de subordonaţii săi, aceasta face o mişcare absolut halucinantă. Formulează către ea însăşi o cerere prin care îi recuză pe toţi judecătorii Secţiei de Contencios, cu excepţia sieşi. În acest fel, ea evită rigoarea Codului de procedură civilă, care interzice recuzarea unei întregi instanţe sau a unei întregi secţii: mai rămânea un singur magistrat nerecuzat, pe numele său Gabriela Bîrsan. Şi pentru ca nu cumva să ajungă, Doamne fereşte!, să se judece ea pe ea însăşi, trimite speţa la preşedinta Înaltei Curţi, pentru ca aceasta să urmeze paşii descrişi de Codul de procedură: să completeze Secţia de Contencios cu magistraţi aduşi de la alte secţii şi să formeze un complet care să judece cererile soţilor Bîrsan. Încă nu ştim ce decizie a luat, dacă a luat, preşedinta Înaltei Curţi. Pentru specialişti, scamatoria juridică a Gabrielei Bîrsan poate părea o bijuterie de interpretare a legii, o măiastră lectură în filigran a Codului de procedură civilă, o curajoasă scufundare în cotloanele cele mai subtile ale ştiinţei dreptului. Pentru neofiţi, e o golănie. O neruşinată transformare a principiului roman „Fiat Justitia, et pereat mundus” în principul românesc „Pereat Justiţia, et numa’ să rămân eu şi şefă de secţie, şi judecătoare la Înalta Curte, şi cu imunitatea soţului, şi cu pensie specială, şi cu bijuterii, şi cu amintirea neuitatelor excursii în Bali, şi cu onoarea reperată cumva”. ”
    http://www.adevarul.ro/liviu_avram-editorial/Oita_Birsana_a_luat-o_razna_7_579612036.html

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s