Un Basm de Trezit Copiii

Cică era odată un mucos care a ajuns din greșeală Împărat peste un întreg partid care l-a numit Mare Vistiernic să sătrăpescă o întreagă Țară. Și acest Muc cel Mic și-ar fi dorit să fie Împărat și peste Țara pe care o fura din greu de peste doi ani. Și avea la dispoziție trei Latrine Poleite cu Aur și o mână de oase pe care le arunca din când în când prin Țară să țină ocupat Poporul. Iar împotriva Zmeilor celor răi care se aciuaseră prin Cele Zări și care l-ar fi putut împiedica să se îndomnească, avea ca pavăză un Ministru de Externe – o Slugă în Grad de Curlățean. Și până și Biserica îi sfințise dorința și l-ar fi miruit ca Suprem Ales – că multe Odoare de Aur s-au scurs dinspre Vistieria Țării către Vistieriile Înaltelor Nefețe Bisericești. Iar Poporul părea că se mulțumește cu ce primea de la cele trei Latrine Poleite cu Aur. Iar Zmeii cei răi erau buni doar să-și trimită agoniseala în Țară, nu și buzduganele de vot, să-i dea lui Muc cel Mic peste bot.

Sărutul ștampilei de vot te poate lăsa și broscoi râios, așa cum erai.

Sărutul ștampilei de vot te poate lăsa și broscoi râios, așa cum erai.

Așa că Muc cel Mic l-a chemat la el pe Ministrul de Externe, Sluga în Grad de Curlățean și i-a poruncit să-și facă drum cât să-i vadă Simandicosul Dos cărarea până în Cele Zări străine unde se aciuaseră Zmeii cei fioroși, și să ia măsuri ca aceștia să nu-l încurce când a fi să se Împărățească el peste Țară. Și s-a dus Sluga în Grad de Curlățean și a făcut tot ce a știut mai bine de s-au zbătut Zmeii din Cele Zări o zi întreagă să-i dea cu buzduganul votul peste bot lui Muc cel Mic. Dar degeaba, că au rămas cufundați până la mijlocul cozilor de la Secțiile de Înscăunare întreaga zi. Și mulți s-au zbătut din Zori și până Târziu în Noapte să răzbată în față. Dar n-au izbândit. Și tot au fost prea mulți.

Așa că Muc cel Mic a chemat-o la el pe Sluga în Grad de Curlățean și a înlocuit-o cu un Rob sub Acoperire în Grad de Meleșcan. Unul care știa să meleșcănească mai bine Secțiile de Întronare din Cele Zări. Robul sub Acoperire în Grad de Meleșcan avea la el niște chestii de când fusese el în tinerețe Sub Altă Acoperire: un Obraz Gros Incapabil să Roșească, o Flașnetă Stricată la care își putea Cânta la Nesfârșit Nevinovăția și un Trabuc din care putea împrăștia Fum Des și Puturos pe oriunde mergea. Și Robul sub Acoperire în Grad de Meleșcan și-a făcut datoria cu peste măsură. A pufăit și pufnit în Trabuc de a dat cu Fum Des și Puturos pe la toate Secțiile de Înscăunare. S-a folosit de Flașneta Stricată la care își putea Cânta la Nesfârșit Nevinovăția de era să o scoată din axul rotițelor atunci când a fost luat la întrebări. Și n-a roșit nici măcar o secundă când i s-a bătut Obrazul Gros.

Și-au fost mai mulți Zmei răi din Cele Zări ce s-au împotmolit la jumătatea Secțiilor de Înscăunare și n-au răzbit în față deși s-au zbătut din Zori și până Târziu în Noapte. Dar au fost și mai mulți dintre cei care au răzbit și i-au dat cu buzduganul votului peste bot lui Muc cel Mic. Iar Zmeii rămași împotmoliți în cozi au făcut un vuiet atât de mare încât au auzit rudele lor rămase în Țară și au ieșit cu mic cu mare și atât de mult i-au dat peste bot lui Muc cel Mic încât nu a mai fost Înscăunat.

Și a ținut veselia o vreme.

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Victor Ponta se crede planetă cu sateliți. De fapt este meteorit

Proaspăt ieșit din șoc (Dragnea dixit: “am vorbit cu el și e pe cale să-și revină”), Victor Ponta a declarat că vrea să rămână în continuare prim ministru.

  • “Atât timp cât am sprijinul coaliției îmi propun să rămân în funcția de prim ministru”.

Nu sunt lămurit care ar fi coaliția aceea: noul USL cu viitorul PLR fuzionat cu PC, la care se adaugă sprâncenele cănite ale Generalului Izmană și mustața-n furculiță a celor de la UDMR? Că pe dâmbovițații noștri maghiari nu i-am prea văzut la conferința de presă, iar Oprea așa-și rotea ochii în cap în timp ce-și rostea jurământul de credință, încât până și Ponta a rânjit șobolănește înspre el. Doar știți că șobolanii simt când alt șobolan este pregătit cu bocceluța pentru părăsirea de corabie intrată la apă.

Victor Ponta ne zice că e de acord să nu mai fie planetă din momentul în care nu va mai avea sateliții ăia pe lângă gravitația lui. Planetele iubesc sateliți, sateliții iubesc planetele, deci planetele rămân planete. Și Victor Ponta prim ministru. Și președinte de partid. Doar nu el a declarat că-și depune mandatul dacă va lua bătaie de la Klaus Iohannis. Că nu el a fost nici cel care a declarat cândva că va demisiona dacă va fi dovedit că a plagiat.

Dar lăsați – că acelea sunt alte povești, din alt sistem solar, altă dată stelară. Totuși, ce ne facem planetă Ponta cu faptul că cel puțin 30 dintre sateliții ăia pe care te bazezi tu să te dai prim ministru vor fi înghițiți în curând de gaura neagră a dosarelor instrumentate de DNA – vor fi fiind ploaie de stele?

Așa. Și mai am o întrebare: Călin Popescu Tăriceanu știa pe unde se află? Că mi s-a părut cam senil: cică a câștigat alegerile de fapt, dar nu le-a câștigat în fapt. Seniliceanu nu mai știe la ce alegeri este, cum nu știa nici pe ce pod dădea declarații. Deci, care coaliție îl sprijină pe meteoritul Victor Ponta? (Publicat în Ziar de Cluj)

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Dar dacă n-aș vota?

Somnoroșii fără bile
Pe la secții nu se-adună,
Se ascund toți de ștampile -
Noapte bună!

Câte unul mai suspină,
Însă masa largă tace;
Dezgustatul în grădină
Doarme-n pace.

Trec zeci de autocare,
Vot multiplu se produce -
Vin și morții din dotare,
Dragnea-i duce.

Peste-a nopții fraudare
Mândru, Ponta se ridică
Spre veșnica-i guvernare -
Mori de frică!

Posted in Postul cititorului | 4 comentarii

Hopa, ăștia nu sunt morții noștri!

PSD Cluj sunt o sursă nesecată de umor. Mai ales șeful lor, blonduliul Remus Lăpușan. Chemat să fie luat la refec la București pentru extraordinar de proastele rezultate obținute de filiala din subordine pentru Victor Viorel Ponta în primultur de scrutin, i s-au pus în față listele cu alegătorii tradiționali ai PSD să le confrunte cu listelor suplimentare de la secţiile de votare din judeţ. „Atunci am avut revelația” – a declarat, aflat încă în stare de șoc, Remus Lăpușan: “Hopa, ăștia nu sunt morții noștri”!

“Nu, nu erau traseiștii noștri tradiționali. Nici din contingentul de teleormăneni ai domnului Liviu Dragnea și nici nu erau cei pe care i-am momit cu excursie la Mănăstirea lui Arsenie Boca și i-am cărat cu autocarele de la firma Alis și le-am dat și o masă caldă pe parcurs. Că nu pot să cred că m-au tras în piept, adică s-au dus, s-au închinat, au mâncat, și-apoi au votat un neamț. Că popii noștri altceva le-au spus”.

Motiv pentru care, PSD Cluj a depus o plângere penală la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca prin care cere verificarea listelor suplimentare de la secţiile de votare din judeţ de la primul tur al prezidenţialelor, considerând că numărul celor care ar fi votat pe aceste liste, respectiv 51.000 de persoane, este foarte mare.

“Foarte mare” – a oftat, președintele PSD Cluj – “La noi în județ au votat pe listele suplimentare dublu faţă de câți știm că am votat la alegerile prezidenţiale din 2009. Noi n-am avut atâtea locuri la autocare, iar domnul Dragnea ne-a spus clar că ai lui au avut treabă numai până la Carpați.“

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

PSD Cluj dă pixeli la tot protestatarul

Peste zece mii de oameni au ieșit sâmbătă seara numai la Cluj-Napoca să-i amintească lui „Doar” Ponta că este „decât” un Ceaușescu travestit.

Despre cum s-au mobilizat cei peste 10 mii de protestatari anti-Ponta și anti-Grupul Infracțional Organizat impropriu numit PSD și majoritate parlamentară, PSD Cluj a reușit să producă un filmuleț gen “pixelul albastru”. În care, pe fundalul strigătelor împotriva Prim-Plagiatorului Mitoman cineva palmează niște bani. Cam vreo 500 de lei despre care aflăm, în virtutea celor 25-50 de lei pe care se vând locuri la protestele organizate de către PSD, că “sunt prea puțini” (“Da, da, prea puțini”). Lucru întărit de o “una” cu vocea răgușită, gen boschetar. Care va fi liniștită din off că mai primește vreo 600 de lei de la Marius Nicoară – copreședintele ACL Cluj. Deci un fel de dincolo era mai ieftin, dar pe invers. Și, oricum, bogătan mai poate fi Marius Nicoară acesta, dacă se poate lipsi, dintr-un foc de 600 lei x 10.000 manifestanți… Adică 6 milioane de lei + 5 milioane de lei bonus de la ACL Cluj. Păi, de banii aceștia a mituit doar Ponta atât Biserica Ortodoxă, cât și pe cea Catolică, numai la Cluj – când a dat, înainte de Turul I, 3 milioane de euro din fondul de rezervă al Guvernului. Și nimeni nu a trebuit să-l filmeze cu camera ascunsă, că a comis-o pe față, prin Ordonanță de Urgență.

În materialul despre care vorbim, procurat chipurile cu camera ascunsă, nu se vede decât o mână cu bani – pe care se face un zoom (cu camera ascunsă, ce-am mai râs!). Totul pe fundal de strigături anti-Ponta și cu dialogul descris – demn de scenariu de filme porno. Dar, stai, am zis mână? Păi nu o mână pleznea un copil în campanie electorală acum mai bine de zece ani, să fie apoi scoasă la reciclat și produs în buclă pentru beneficiul PSD? Ba da. IDeci, este ca și cum însuși “să-ți fie rușine, Dinu Patriciu”, se-ntinde cu mânuța taman din mormânt (ce-ți mai place, domnu Dragnea, ce-ți mai place!) și pleznește peste capacitatea de mobilizare și protest împotriva hoților, mitomanilor, falsificatorilor și devalizatorilor din PSD zecile de mii de manifestanți din țară.

Având în vedere cine conduce PSD Cluj, “pixelul albastru” este de data aceasta un „pixel blonduliu” sau „aprozăriu” (de culoarea falsificării de CV). Asta în funcție de cine și-a dat girul la mitocănie: cei doi mari blonzi apopleptici din fruntea PSD Cluj, cunoscuți și drept “făptuitori” în referatele DNA Cluj – aka Remus Lăpușan, și Ioan Oleleu, acolitul la prostioare pe bugetul CJ Cluj, sau Madam Aprozăreasa, falsificatoarea de CV, actualmente ministresă PSD, Aiurelia Cristea, președintele PSD Cluj-Napoca. (Scris pentru Academia Cațavencu)Taxe si accize my preciousss

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

PSD ar vrea Ardealul, dar fără ardeleni. Acum au pus tunurile pe noi – cică n-am fost în stare să votăm conform aspirațiilor lor. Nu ne-am înroșit și asta-i scoate din minți

doar Ponta-cu dubaCâteva exemple:

  • Liviu Dragnea anunță că va veni să regleze situația în filialele PSD din Transilvania, supărat că scorul candidatului PSD a făcut ca, în locul Marii Uniri anunțate, să se vadă clar Marea Dezbinare.
  • Ilie Şerbănescu: „Harta votului arată foarte clar că sunt două Românii, una în Ardeal şi alta în Extracarpaţi”. „La aproape 100 de ani de la Marea Unire, nu mai avem secera și ciocanul peste România, dar a rămas secera regatului. Dacă vă uitați la distribuția de vot, Moldova și Țara Românească alcătuiesc o seceră care închide Transilvania” – asta spune Cristian Tudor Popescu, nu eu. Așa arată statistica celor de la Biroul Electoral Central.
  • Olguța Vasilescu, fosta peremistă ajunsă primăriță de Craiova, e și mai tranșantă: „La mine în Craiova sunt 178 de organizaţii (PSD) cu minim 20 de membri. Ei ştiu în fiecare bloc cine votează cu PSD, cine votează cu alt partid, mă îndoiesc că în Ardeal se face acelaşi lucru”.
  • Secretarul executiv al PSD Botoşani, Gheorghe Vâzdoagă: „Îi rog pe botoşăneni să se mobilizeze în turul doi şi să vină în număr cât mai mare la vot. Nu aş vrea să ne trezim iar cu un cadou de pe la ardeleni”.

Declarațiile astea nu le-am făcut nici eu și nici altcineva, ci politicienii în cauză – iar la asta se mai adaugă ofensa că noi, ardelenii, am fi niște aiuriți care nu suntem în stare să vedem cum ni se trage Ardealul de sub picioare dacă nu câștigă „cine trebuie”. Ia să le luăm pe rând:

Supărarea lui Liviu Dragnea ar fi fost onestă dacă partidul său ar fi dus o campanie onestă. Însă baronul de Teleorman ar trebui să explice cel puțin două lucruri:
a) cum se face că, brusc, în ziua votării, s-au bulucit „turiștii” în Călărași, Olt, Mehedinți, Dolj și Ilfov? – 10% din totalul voturilor, adică 900.000 de voturi, au fost contabilizate pe listele suplimentare.
b) de ce încă nu avem buget național? – și la asta adaugă că, deși Comisia Europeană a revizuit în jos creșterea economică a României, pomenile electorale se dau pe bandă rulantă. Ieri, ministerul domnului Dragnea a mai primit încă 132 de milioane de lei – a naibii coincidență, chiar între cele două tururi.

Să mai știe domnul Dragnea că aici în Ardeal, chiar dacă avem corupții noștri – și-s din toate partidele -, nimeni n-a îndrăznit să-și întindă casa pe două străzi, așa cum a făcut domnia sa în Teleorman. Să mai știe apoi că nu suntem cerșetori noi, ardelenii, am avut mereu făină-n lădoi și slănină-n afumătoare fără mila partidelor – și dacă vrea un exemplu din istorie, baronul Brukenthal, când ajuta nevoiașii din Piața Sibiului, îi punea să cosească în aer, ca să nu se prindă de ei obișnuința pomenii. E vorba de muncă, nu știu dacă omul politic mai înțelege cum vine asta… Iar vesela Olguța ot Craiova va trebui să accepte că nu poate organiza aici regimente de babe care să raporteze ce se mai întâmplă prin blocuri. E supărată pe pesediștii din Cluj? – dar oamenii ăștia, dacă i-ai obliga la copy-paste după metehnele șmecheriței de Craiova, ar roși instantaneu și-ar crăpa de rușine. Aici, madam, oamenii nu-s învățați să iasă la talk-show-uri cu fustele fluturânde și nici nu l-am văzut pe Rus împărțind kilu’ de făină și sticla de oloi. Și Olguța Vasilescu ar trebui să știe că pesediștii ardeleni n-au cum să facă minuni aici atâta vreme cât există Mazăre, Dragnea, Hrebenciuc, Duicu – și da, Olguța Vasilescu. Să mai explice don’șoara cum se face că, după ce acum două luni Vadim Tudor îl porcăia pe Victor Ponta, tot Vadim Tudor semnează acum pactul de susținere și devoalează și motivul: grațierea lui Voiculescu și a lui Hrebenciuc. Și PSD acceptă ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic – despre asta nu se povestește prin blocurile din Craiova?

  • Încă una: Tăriceanu, 21 aprilie 2010, la Antena 2: “Iohannis ar fi foarte bun ca președinte, nu neapărat candidat din partea liberalilor, așa am vedea ce-ar însemna un adevarat președinte – echidistant, echilibrat, față de un președinte care e prea legat de propriul partid și de interese care nu au ce să caute în postura de președinte”.

No cu asta cum îi, draga badii? – și te întreb eu, cel care nu cred în mesianismul adus de la Sibiu și nici nu l-am votat în primul tur. Cât despre tovarășul Gheorghe Vâzdoagă, să calculeze cum se face că Botoșaniul trimite la bugetul național 100 de lei și încasează 149,2 lei – despre „cadoul” ăsta de ce nu face vorbire? De ce nu explică faptul că, deși merg tone de bani în Botoșani, „Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Botoșani nu mai are fonduri pentru hrană pentru cei aproximativ 550 de copii aflaţi în plasament. Pentru că nu au bani să le cumpere de mâncare, asistenţii maternali ameninţă cu proteste” – am citat (sic!) din ziarul „Botoșăneanul”.

Nu vă crapă obrazul de rușine că sunteți votați de cei mai săraci și dependenți de mila statului? De ce v-a fost frică de diaspora care muncește și studiază pe brânci?Astea sunt vorbe și fapte ale tovarășilor politicieni și nu opinii ale mele. Dacă după 96 de ani nu s-au prins că România nu e o pomană a istoriei, dadoar Ponta-cu dubacă n-au învățat că România are nevoie doar de un strop de bună-credință și nu de jaf, acești politicieni ar trebui să dispară definitiv. Când comuniștii au luat puterea, aceeași lipsă de etică și de orice morală le-a fost campania. Aceeași idee că scopul scuză mijloacele, aceleași idei că România trebuie stăpânită, nu guvernată – or, dragi tovarăși și tovărășițe, ar fi fain să vă intre în cap că, dacă Transilvania n-a fost pașalâc sub Stambul, cu atât mai puțin va fi sub Teleorman, Craiova sau Botoșani. (Sabin Gherman)

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

10 semne că Ion Iliescu este pe ducă

iliescu pe duca1. Au fost cozi la secțiile de votare. Surse din PSD au declarat că i s-a îndeplinit lui Ion Iliescu o ultimă dorință: să mai vadă români la coadă.

2. Conform unor surse din interiorul PSD, Ion Iliescu a venit după aflarea rezultatelor votului extrem de nervos la partid şi a plecat în trombă.

3. Aceleași surse confirmă faptul că Ion Iliescu ar fi acuzat partidul că “a întinat nobilele idealuri ale socialismului”.

4. Au tratat afirmația ca pe o nostalgie a moșului, motiv pentru care, de Crăciun, conducerea PSD i-a rezervat un concediu în doi la Târgoviște.

5. Iliescu nu prea mai distinge realitatea. Ar fi declarat că Ponta și Dragnea au „creat un monstru”. De fapt, fie uitaseră cei de la tineretul social democrat vreo butaforie de Haloween în sediu, fie Liviu Dragnea pe unul dintre votanții din Teleorman.

6. Lotul B.O.B. al fostului FSN este încarcerat în marea lui majoritate, iar Viorel Hrebenciuc ar fi declarat deja că a fost un dobitoc.

7. În cazul în care Ion Iliescu ar mai vrea să planteze panseluțe în București pentru apărarea democrației, n-a mai rămas nici un miner care să răspundă la apel. Fetele de la Apaca nu se simt nici ele prea bine de la ultimele reîntregiri de pensie (ce le-o fi pus Ponta în ele?) și nici băieții de la IMGB nu mai pot face ordine. Încă așteaptă milionul de locuri de muncă promise.

8. Mari cantități de gips s-au depozitat în subsolul sediului din Kiseleff.

9. Lui Petre Roman i s-a lungit gâtul de atâta așteptare.

10. Victor Ponta s-a declarat ultimul de pe lista celor care ar mai dori să vadă cozi de români la vot la secțiile de votare.

Posted in Ghinion 100% | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Inepuizabilitatea banului public este credinţa oricărui individ care mulge foloase necuvenite

maini incatusate cu baniNoi știm din cartea de istorie că “dacii, cei mai drepți și mai viteji dintre traci”, cu ajutorul bădiei Traian, s-au transformat în “românii, cei harnici și ospitalieri”… Știm cu toții că în România se munceşte de zor. Numai că raportul dintre muncă şi odihnă, apleacă balanța în favoarea celei din urmă. La noi anul nu înseamnă muncă susținută, întreruptă de perioade de refacere, ci odihnă pe deșelate întreruptă de câteva zile de muncă. Chiar discutam odată cu poetul Ion Mureșan că, dacă calendarul nostru religios ar fi fost mai bogat cu niște sfinţi care să pretindă să fie omagiaţi prin repaos strict, în România nici nu s-ar mai munci – în fond avem, ca națiune, o tradiţie a sărbătorii. Era o vreme când Dieta transilvană a tot încercat să-i convingă pe credincioşii români să-şi mai rărească sărbătorile, cu precădere pe acelea care cădeau în lunile agricole, căci ai noștri, pioși din fire, nu puneau mâna pe sapă și seceră în zi de sărbătoare… Ori, ghinion: taman românii erau pe-atunci mâna de lucru a naţionalităţilor reprezentate în Dietă – este de înțeles interesul de a li se cere ceva mai puţină relaxare divină.

Așa că degeaba se iau unii după etnogeneză pentru a ne defini drept un popor tânăr și plin de vigoare. Așa eram probabil pe vremea când se scrijeleau simboluri pe tăblițele de la Tărtăria și poate pe vremea lui Burebista, când se scotea via din rădăcini de-atâta vigoare. Și-atunci este normal să ne gândim că mai mult de 2000 de ani de istorie sunt extrem de obositori și să acceptăm faptul că suntem la apogeul oboselii noastre – în mod cert avem nevoie de cât mai multe vacanțe, sărbători și concedii. Orice guvern, suficient de binevoitor cu alegătorii săi, ar avea numai de profitat dacă ar pune de-o continuitate între sărbătorile creștine și cele laice: ar rezulta niște binemeritate și binefăcătoare vacanțe. În mod cert, la cum este construit bugetul de cheltuieli al României: peste 70% se duce pe salariile din sectorul public și pe asistența socială, pentru ţară sunt mai productive, prin economisire, zilele libere decât cele lucrătoare. România este mai productivă cu cetățenii în vacanţe decât cu ei la muncă.

Venind către zilele noastre, ne-am tot plâns de poziţia noastră geostrategică că-i „în calea tuturor furtunilor” şi, din această cauză: „alţii construiau palate pentru că noi, cu piepturile noastre, am stat la fruntarii şi i-am apărat de năvălitori”. Iaca, poznă, ce bine ştim noi să ne justificăm, trăgând spuza peste micuţul nostru orgoliu! Numai că, tocmai când poziţia geostrategică este cea care ne avantajează, de-am ajuns să tragă de noi atât Uniunea Europeană, cât și Pactul Nord-Atlantic, noi nu suntem capabili să privim mai departe de interesul personal al afaceriştilor şi politicienilor noştri şi să îndeplinim acele condiţii necesare trecerii în rândul celor civilizaţi decât „împinşi de la spate”. Chiar există senzația că, indiferent de ce vom face, lumea civilizată are nevoie de noi şi de aceea, în momentul în care începem să mimăm că suntem civilizaţi, automat vom fi trataţi ca atare. O fi având lumea civilizată nevoie de noi – ar fi vestea cea bună; în nici un caz nu are nevoie de corupții noștri. Abia au scăpat de ai lor.

După ce facem inventarul lipsurilor cotidiene, putem trece la inventarul celor care prisosesc: corupţie, corupţie şi – da, aţi ghicit: corupţie. La câtă avem, am putea face export de corupţie dacă nu ne-ar fi teamă că s-ar reîntoarce în ţară, la fel ca făina de producţie autohtonă, printr-un contingent de import proaspăt exceptat printr-o Ordonanţă de Urgenţă de la plata taxelor vamale. Majoritatea arătărilor de obraz adresate politicienilor români de către lumea civilizată se referă la acest fenomen, din păcate, instituţionalizat – de partid şi de stat cum s-ar zice. Cum citim, de altfel, și de prin telegramele străinilor scurse de la sursă: „Corupţia este un element de risc în domeniul afacerilor şi am văzut firme care au plecat din România din cauza acestui fenomen”. Păi, ai noştri încă n-au reuşit să treacă în afaceri de fenomenul Caritas şi FNI: ei încă mai cred că fiecare leuţ investit este capabil să se înmulţească de câte ori vrea muşchiul lor de afaceriști şi funcţionari publici şi politicieni şi cumetri cu nea’ X şamd.

Inepuizabilitatea banului public este credinţa oricărui individ care mulge foloase necuvenite de la bietul buget. (scris pentru Academia Cațavencu)

Posted in Țara bizonului liniștit | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Proiectul lor unic este puterea și-atât

Doar Pnta dansează.

Doar Pnta dansează.

De spus în același timp că -Escu a devenit un „brand” românesc, la fel ca „ov” sau „ski” la slavi, „di” la italieni sau „o” la irlandezi.

De ce unii ne-am săturat de -Escu? Toți „tătucii”, de la Ceaușescu încoace, toți „-eștii” n-au făcut decât să stăpânească, nu să guverneze – și sub ei, haita subalternă, de la inspectorul venit de la Centru și până la liderul trimis de București să pună ordine în filialele din „teritoriu”; și „teritoriul” pe toți i-a omenit ca pe zei. Și, când colo, proiectul lor unic era puterea și-atât.

Asta nu doar în comunism a fost valabil. Moldovenii au rămas cu gust amar după păcăleala că instituțiile de după 1859 vor fi împărțite. Dacă în Țara Românească majoritatea covârșitoare a opiniei publice susținea ideea Unirii, în Moldova, opoziția condusă de Gheorghe Asachi și Costache Negruzzi dorea menținerea separării, vorbind despre posibila decădere a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la București – ceea ce s-a și întâmplat după 1861. Ca să nu mai vorbim că Hotelul Concordia, locul unde în seara de 23 ianuarie 1859 s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, e azi o ruină ocolită de trecători – de frică să nu se dărâme peste careva.

În Transilvania s-a întâmplat la fel: nu se scrie în manuale despre faptul că România era în faliment în 1915 și că economia Ardealului a fost salvarea – dacă iei presa vremii, o să vezi, de exemplu, că încă în 1927, Transilvania și Banatul însemnau 84% din bugetul național, iar Regatul și Moldova 14%. Iar un alt -escu, Ion Antonescu, le scria „noilor” români că dacă sunt nemulțumiți de mizeria din Regat, „n-au decât să dea la mătură”…

Mai departe, rezervele basarabenilor față de o eventuală unire nu țin neapărat de statalitate, cât de timpurile în care, dacă un funcţionar din Regat se dovedea corupt, era mutat disciplinar în Basarabia. Asta deși, în Declarația de Unire a Sfatului Țării de la Chișinău, deputații adoptaseră, preventiv, articolul 2: „Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie” – nu s-a respectat… Ca să venim în prezent: ca un făcut, și clădirea unde a fost votată unirea cu Basarabia e dată uitarii, nici o placă nu aminteste despre eveniment, în afară de basorelieful lui Pan Halipa, pus în holul interior.

Știu că unii mă vor sudui copios, știu că vor intra postacii de campanie şi se vor da peste cap să-mi spună cum că-s vândut unora și altora, dar astea sunt fapte istorice și nu argumente pro – sau contra unirilor sau pro-/contra Iohannis sau Ponta.

Scriu despre -Escu și nu despre uniri și e musai de povestit despre mania „tătucilor” României în a controla, dintr-un birou ministerial, viața tuturor românilor. Frica absurdă de a accepta auto-gospodărirea, neîncrederea că o comunitate își cunoaște mai bine resursele, atitudinile și prioritățile, toate acestea au făcut din București un loc privit cu suspiciune – deși, necesară paranteză: și victime sunt uneori chiar bucureștenii, și ei apăsați de aceleași aiureli administrative. Un exemplu, până acum câțiva ani, metroul era finanțat din bugetul național, ca și când lăcătușul din Tecuci sau aprozaristul din Sighet ar fi folosit și ei metroul. Alt exemplu, de ieri a nins, a fost vijelie, cod galben și copaci doborâți în București, dar administrația anunță că abia după ce trec intemperiile va binevoi să „dea” apă caldă… De spus și asta, îndreptățiți sunt și bucureștenii să-i înjure pe foștii subalterni din „provincie” parașutați în ministere, cei care au suduit centralismul doar ca să se poată da cu girofarul pe Magheru și să nu schimbe nimic.

Baiu’ cel mare al lui -Escu e că nu concepe că nu e el cel mai bun administrator al nevoilor celor din Tecuci, Sighet, Vaslui sau Lugoj. Mania de a controla „butoanele”, trufia că mersul unei țări întregi depinde de El Însuși. De toanele sale.

Și în timp ce face din naționalism preș de ascuns incompetența, vinde aur, vinde petrol, vinde pământ, vinde pe bucăți industrie strategică. Se joacă de-a educația și cu sănătatea și apoi mârâie la televizor despre generațiile care pleacă și nu se mai uită înapoi. Crește baroni pentru voturi așa cum cresc țăranii curcani pentru carne – și apoi baronii îi cer socoteală dacă intervine DNA-ul. Uită-te și spune-mi despre câte proiecte de țară ai vorbit cu amicii tăi în campania asta? Cât s-a dezbătut despre sănătate, agricultură, cercetare, educație sau cultură? Pune pe o jumătate de foaie scandalurile și pune pe altă jumătate proiectele candidaților – ce ți-a ieșit?

Cam așa arată, în mare, poza politicii noastre. De aici nevoia de a scăpa de -Escu și de tot ce a însemnat în istorie. De ideea că există un zeu care se pricepe la medicină mai bine decât un doctor, la educație mai bine decât un profesor, la economie mai bine decât un economist. Și ce doare: România nu e o țară săracă. Nu suntem la marginea lumii și nu stăm în corturi. În țările care respectă performanța, copiii noștri chiar fac performanță – și noi citim în ziarele străine despre ei.

Am putea trăi aici mult și bine din resursele noastre dacă sus, în aerul rarefiat al ministerelor, cineva ar avea un pic de bună-credință și ar accepta, măcar pentru un mandat, că România e suma proiectelor despre România și nu o organigramă cu zei. (Sabin Gherman)

Posted in Țara bizonului liniștit | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Mă uit pe stradă la toate “reclamele” și mă simt ca la alegerile parlamentare

De aproape trei săptămâni candidații la președinție ne zâmbesc de pe afișe și ne promit verzi și uscate. În calitate de alegător, cât de cât avizat în ceea ce privește viața politică și legislația României, mă simt jignit de promisiunile politicienilor care cerșesc votul electoratului. Spun „cerșesc” pentru că nici unul dintre candidați nu propune un parteneriat cu românii, ci încearcă să „aburească” alegătorii cu promisiuni care mai de care mai mincinoase.

  • Ca să definim de la bun început termenii în care se joacă „meciul” electoral voi cita din Constituție care este rolul președintelui: „Constituția României, Articolul 80 – Rolul Președintelui: (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

Mă uit pe stradă la toate “reclamele” și mă simt ca la alegerile parlamentare. Toată lumea vorbește despre taxe, pensii, bugete și alte bălării dintre care nici una nu intră in atribuțiile președintelui. Pe scurt, ori toți alegătorii sunt considerați proști, ori se expun pe față viitoarele încălcări ale Constituției. Fie vorba între noi, eu aș zice că amândouă. Legea supremă nu pomenește nimic nici de pensii, nici de investitori sau locuri de muncă, nici de construirea de drumuri și autostrăzi. Constituția nu spune nimic nici chiar de justiție, DNA sau corupție. Aceste subiecte sunt teme false, aruncate în lupta electorală de politicienii (sau consilierii lor stupizi) care ne cred pe toți la fel de proști ca ei. Aproape toate promisiunile candidaților la președinție sunt legate de atribuțiile pe care le are Guvernul. În aceste condiții nu este de mirare că peste cinci ani, electoratul, păcălit acum, îi va reproșa celui care va câștiga alegerile că a promis și nu s-a ținut de cuvânt. Nici nu avea cum să se țină de cuvânt pentru că nimic din promisiunile electorale din această lună de campanie nu intră în atribuțiile președintelui.

Conform Constituției, noul președinte trebuie să fie un mediator între instituțiile statului, un garant al respectării Constituției și al echilibrului între cele trei puteri ale statului: Legislativ, Executiv și Justiție. În România acest rol al șefului statului este aproape imposibil de exercitat. Pentru că nici populația și nici clasa politică nu este pregătită să accepte deciziile majorității electoratului. Legitimitatea Președintelui ca arbitru între instituțiile și puterile statului este dată de votul majorității populației interesate de viața politică. Adică a acelei părți din electorat care merge la vot. Dar în condițiile în care primul cuvânt rostit de obicei de candidații care pierd alegerile este „hoție” sau „fraudă”, cum se mai poate vorbi despre legitimitatea Președintelui și acceptarea lui ca un mediator între puteri și instituții. În momentul în care a pierdut alegerile, în favoarea lui Traian Băsescu, Adrian Năstase vorbea despre două Românii, împărțind poporul între cei care l-au votat pe el și cei care l-au preferat pe contracandidatul său. O astfel de împărțire a României denotă clar inacceptarea hotărârii majorității și implicit inacceptarea regulilor jocului democratic – minoritatea se supune deciziilor majorității.

Cum să medieze noul președinte între un Parlament „infectat” de corupție cu aproape un sfert dintre parlamentari condamnați sau trimiși în judecată și justiție? Sau între un executiv controlat politic de baronii din toate partidele și ei cu un picior în pușcărie și justiție? Prerogativele constituționale ale președintelui nu pot fi puse în aplicare decât într-o țară normală, unde fiecare dintre instituțiile statului funcționează fără amestecul baronilor politici și al magnaților pușcăriabili. Unde candidații la președinție nu trebuie să promită pensii, salarii și locuri de muncă, ci lasă guvernul să se ocupe de administrarea țării, justiția de eradicarea corupției și Parlamentul să facă legi. (Ștefan Ciocan)

Posted in Țara bizonului liniștit | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Guvernul Ponta a patentat mașina care consumă o pâine la litrul de combustibil

Simplu și eficient, Guvernul Victor Viorel Pionta a patentat numai pentru români și nefericiții aflați în tranzit prin România combustia pâinii în carburanți. La fiecare litru de combustibili consumați în România, se consumă și o pâine. În preț.masina mananca paine

“Cumva trebuia să compensăm surplusul de bunăstare revărsat peste români prin scăderea TVA la pâine”- a declarat premierul Victor Ponta. “Avem reclame la televizor care ne spun că excesul dăunează grav sănătății, motiv pentru care, împreună cu doamna ministru de Finanțe ne-am gândit la sănătatea românilor”.

“Slăbește alături de portofel este programul sub care am hotărât să muncim la binele românilor” – a completat ministrul de Finanțe Ioana Petrescu, această adevărată Zână Accizuță a României. “Dacă vă mai amintiți, la începutul anului, românii cumpărau un litru de benzină cu aproape 1 euro si 25 de cenţi. Astăzi, la pompă este afişat un preţ de 1,41 euro pentru un litru de benzină. Diferența este pâinea pe care, în loc să o mâncați și să vă îngrășați cu tot cortegiul de nenorociri pentru sănătatea dumneavoastră, o ardeți în rezervor la fiecare litru de benzină consumat. Ardeți-o alături de PSD este sloganul nostru”.

PSD se laudă prin afișaj electoral cum că Guvernul Victor Viorel Ponta ar fi scăzut taxele. Chiar și colesterolul, am adăuga noi.masina care mananca paine

(Scris pentru Academia Cațavencu)

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Zece lucruri pe care nu le știți despre demisia lui Viorel Hrebenciuc

Am și eu o întrebare: când îl saltă pe Hrebe, o vor face cu mascații sau cu pădurarii?

Am și eu o întrebare: când îl saltă pe Hrebe, o vor face cu mascații sau cu pădurarii?

1. A fost “Demisie din Parlament Buckett Challenge”. De altfel Viorel Hrebenciuc a declarat: “nominalizez pe: Mitrea, Andronescu, Șova, Ponta și Sârbu”.

2. A fost o strălucită schimbare de look politic. Din Șobolanul Rozaliu, lui Viorel Hrebenciuc i se va spune Privighetoarea Roză.

3. A fosr reclamă la Red Bull. Imediat după demisie, Viorel Hrebenciuc a declarat: “am zburat de aici, demisia mi-a dat aripi”.

4. Dan Șova a postat pe pagina sa de Facebook: “S-a dus Hrebenciuc. De-acum el va cânta la DNA ca înjerii”.

5. DNA este sponsorul noii ediții a Concursului “Știi și câștigi”. Clemență. Iar Viorel chiar știe…

6. De la studiourile Universal s-a anunțat că dacă tot se toarnă în România, se va face un nou episod din “Destinație finală” cu liderii PSD luându-și în serios rolurile.

7. Ioan Adam a declarat: “Din Lege schimbi ce prevedea, ce-i pasă Codului de ea, de ce mă duci la DNA?”

8. Valeriu Zgonea a declarat: “Este o demisie unilaterală”. Aflat în trecere, Victor Ciorbea a ținut să îl contrazică, curajos: “Din punctul meu de vedere, e bilaterală”.

9. Stare de alertă în PSD, cică 40 de persoane au de luat și de primit în urma demisiei lui Viorel Hrebenciuc.

10. Edith Piaf a fost citată de Viorel Hrebenciuc: “Nu regret nimic”.

(scris pentru Academia Cațavencu)

Posted in Ghinion 100% | Tagged , , , , , , , , , | 4 comentarii

După ce ne-a băgat taxa de înmatriculare, tovarășa ministră și-a tras numere de Bulgaria

de Sabin Gherman

Știrea din România liberă sună așa: „Deși actuala formă a taxei de poluare pentru autoturisme a fost introdusă în timpul mandatului său, nici măcar fostul ministru al Mediului Rovana Plumb nu a dorit să o plătească. Pentru a evita să achite timbrul de mediu, demnitara și-a înmatriculat mașina Audi Q7 în Bulgaria”.

De ce? Pentru că poate.

Rovana Plumb deține patru terenuri și cinci case, potrivit declarației de avere din 2014. Taxa care ar trebui plătită pentru luxosul Q7 e undeva la 3000 de euro. Jurnaliștii de la România liberă au fotografiat SUV-ul chiar în curtea familiei Plumb, cu precizarea că mașina e folosită mai mult de soțul și fiul ministrului.

În orice țară din lumea asta, gestul ar fi urmat de o demisie. Nu pentru ăia 3000 de euro, ci pentru spurcăciunea ideii că în România legile sunt pentru proști. Câți nu visează la o mașină mai bună cu care să-și poarte copiii la școală sau să meargă sâmbăta la țară? Ei bine, ce e permis demnitarilor statului e interzis celui ce duce în spate statul.

Țara asta își trăiește Evul Mediu într-o veselie cu sclipici. Baronul Duicu iese temporar din pușcărie și la Mehedinți se fac chefuri cu lăutari. Alți baroni sunt pe cale să pună mâna pe echivalentul a cinci județe din Ardeal și arestarea lor se poate face numai dacă Parlamentul, tot de ei condus, e de acord – în paralel, se împart pliante cum că nu’ș’ce adversar va tăia pensiile, deși prejudiciul adus de baroni ar acoperi un milion și jumătate de pensii.

Baiu’ cel mare e că n-am scăpat nici de Ceaușescu și nici de Iliescu – Ceaușescu e încă prezent acolo unde încă onorata asistență socială mai așteaptă punga de făină și litrul de ulei, Iliescu – în ideea că democrația musai să aibă chipul muierilor de la APACA.

Culmea: România ar putea trăi regește doar cu un strop de bună-credință. Adică: de ce țara asta trebuie să fie victima rotației cadrelor? Nu găsești în partid decât aceeași garnitură eternă care să se bată pe funcții? Rovana Plumb e singurul nume competent în materie de mediu? Igaș – preşedintele Comisiei pentru relaţia cu UNESCO?, când omul are probleme inclusiv cu limba maternă?

La câte resurse are România, încep să cred că am trăi mai bine dacă țara asta n-ar avea politicieni. Nu mă crezi? – am vândut cupru de 17 miliarde de dolari cu un sfert de miliard. Petrolul l-am dat cu 600 de milioane de euro, ca să se laude cumpărătorii cu profituri record, de peste un miliard. Cu aurul suntem pe cale să facem la fel, cu gazul, cu pământul. Mă întreb: de unde furia asta de bețiv ce-și vinde mobila din casă? De unde disprețul? Câtă prostie – să faci din propria istorie SRL-ul unor șmecherași?

N-au fost mai mult de o sută de oameni care au modernizat România, nu sunt mai mult de o sută care o pun la pământ…

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Electoratul din România este mult prea misogin și mult prea aplecat spre bârfe pentru a-i acorda credit Elenei Udrea

de Ștefan Ciocan

Aproape în fiecare zi sunt întrebat de prieteni, cunoscuți sau cititori, cu cine voi vota la alegerile din doi noiembrie. Până acum am evitat să dau un răspuns pentru că nu am vrut să influențez în niciun fel opțiunea electorală a cititorilor sau a prietenilor noștri. Dar cum clasa politică din România depășește orice limită a tupeului și nesimțirii, consider că un joc după reguli corecte nu ar fi altceva decât o prostie din partea unui alegător, chiar dacă este jurnalist. În fond este normal ca jurnaliștii, ca și funcționarii publici sau cadrele militare, să aibă simpatii politice, atâta timp cât au drept de vot.

Așadar declar public că în primul tur de scrutin voi vota cu Elena Udrea!

Până să sară să mă înjure telespectatorii televiziunilor lui Voiculescu și Ghiță (bașca Martorii altor candidați), am să explic cele trei argumente care stau la baza deciziei mele de a-i acorda votul în primul tur de scrutin candidatului care se află pe locul trei în sondajele de opinie.

  1. Elena Udrea este singurul candidat în urma căruia au rămas câteva proiecte implementate și multe dintre ele finalizate. În timp ce a condus Ministerul Dezvoltării și Turismului, Elena Udrea a pus bazele domeniilor schiabile din România; a implementat programe de dezvoltare a turismului în Delta Dunării; a început proiectul celui mai spectaculos drum din România, Transalpina; a elaborat, implementat și finanțat numeroase proiecte și strategii în domeniul dezvoltării rurale și urbane, precum și a turismului. În perioada în care Elena Udrea a condus MDRT, România a avut cel mai mare grad de absorbție a fondurilor europene.
  2. Elena Udrea este singurul candidat consecvent în evoluția ei politică. De când a intrat în politică, Udrea a fost un discipol al lui Traian Băsescu și a rămas aproape de președinte indiferent de conjunctura politică din țară. Udrea nu a oscilat între pușcăriabilii din preajma lui Voiculescu și intransigenții din PDL, cum face acum Johannis, nici nu s-a dezis de Traian Băsescu făcând calcule electorale bazate pe propriul interes, cum face Monica Macovei. Ca să nu mai vorbim despre candidați aparent de dreapta care au pactizat de fapt cu marii corupți din PSD și joacă rolul de iepurași pentru un electorat buimac, cum sunt Tăriceanu sau Meleșcanu.
  3. Elena Udrea este o victimă a propagandei antibăsiste tocmai din cauza consecvenței sale. Televiziunile lui Voiculescu și Ghiță și prin ricoșeu de la ei mulți jurnaliști aserviți mogulilor o acuză pe Udrea de diverse hoții. Nimeni până acum nu a putut demonstra că Udrea ar fi furat măcar un pix, sau un pachet de șervețele. În urma administrării MDTR au rămas diverse obiective de la patinoare și săli de sport, la porturi turistice, drumuri, pârtii sau instalații de transport pe cablu. La câți bani au trecut prin mâinile Elenei Udrea, era imposibil ca aceasta să fure fără să lase urme. Pentru cei care se grăbesc să spună că i-a ținut Băsescu spatele, le dau un contraargument. Monica Iacob-Ridzi, o altă speranță a PDL, apropiată de Traian Băsescu și de Elena Băsescu este cu un picior în pușcărie pentru că a fost găsită vinovată de acte de corupție. Băsescu nu a mișcat nici măcar un deget să o ajute. Cum nu a făcut nimic nici pentru fratele său, acuzat și arestat de DNA, o instituție pe care detractorii președintelui susțin că e la cheremul șefului statului.

Din păcate electoratul din România este mult prea misogin și mult prea aplecat spre bârfe pentru a-i acorda credit Elenei Udrea. Este practic imposibil în momentul de față ca o femeie frumoasă, deșteaptă și ambițioasă să primească suficiente voturi într-o societate în care femeile sunt ori obiecte sexuale, ori își găsesc loc doar la cratiță, și respectul față de ele se traduce în „fă Doino!”

Posted in Lecturi necesare | Tagged , , , , | 3 comentarii

Gabriela Bârsan versus Legea lui ”ești Ohm cu mine”

Inculpat, mai aveți ceva de adăugat? Aș avea de scăzut, doamna judecător, nu de adăugat.

Inculpat, mai aveți ceva de adăugat? Aș avea de scăzut, doamna judecător, nu de adăugat.

Să vedem noi cum funcționează intensitatea I a relațiilor ce străbat continuu rețelele de cumetrie din instituția statului denumită Justiție.

Teoria zice că pentru a nu avea nici un fel de probleme în malaxorul justiției din România, intensitatea I (măsurată în șpagă și/sau trafic de influență) care străbate o porțiune din sistemul judiciar (calea parcursă de un dosar, să zicem) trebuie să fie măcar egală cu raportul dintre tensiunea U(măsurată în câți care ascultă s-ar putea să fie pe firul afacerii și cât de afectat ar putea fi magistratul în cazul în care va fi dat în gât) aplicată la ambele capete ale sistemului (aici ex-senatorul PSD Cătălin Voicu chiar era dottore) și rezistența R(măsurată în cât de tare se va opune sistemul să fie tras la răspundere magistratul în cazul că va fi dat în gât/demascat/deconspirat). Atunci avem echilibru din punctul de vedere al justițiabililor și al complicilor lor. Deci, revedem: I=U/R. În cadrul acestei ecuații, pentru a fi extrem de blindat în cazul puțin probabil că se dărâmă șandramaua în capul tău și s-ar putea să trebuiască ca tu însuți, ca magistrat, să suporți rigorile legii, R este foarte important. Cu cât R este mai mare, cu atât echilibrul este mai mare – indiferent de cât cresc șpaga și/sau traficul de influență. Ori, dintr-o scrisoare a unei prea-pure și ne-întinate judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Gabriel Bârsan, către colegii săi magistrații am aflat că se măsoară în “om”: “pentru că a fi judecător, înseamnă a fi om înainte de toate”.

Să fii om în România înseamnă să ții spatele colegilor, să întorci servicii chiar dacă acest lucru înseamnă să păcălești/fentezi/ocolești legea, să pui o vorbă bună la amicii tăi sus-puși, să intervii pe lângă ei să închidă ochii la rigorile legii, să rezolve să nu stai la coadă, să fii servit cum trebuie șamd. O vorbă bună pentru un prieten cu toții am pus – aici intervine și birocrația excesivă din sistem și mentalitatea de satrapi a celor din spatele ghișeelor care, în marea lor majoritate, s-au obișnuit să-și trateze slujba ca pe o feudă de unde își încasează propriile taxe și impozite de la cetățean. Revenind la ce înseamnă “sunt om cu tine, fii om cu mine”, cu atât mai grave sunt încălcările legii pentru cei care operează cu legea și care este de presupus că modelează destine – ce valoare mai au sentințele unui astfel de judecător?

Prima șpagă e mai grea, pentru restul există întotdeauna o consolare morală: toți iau.

Mi-aduc aminte de-o discuție avută cu un prieten pe o terasă – îmi povestea despre un fost prefect al Clujului, ulterior parlamentar și care-i fusese profesor la facultate pe vremea lui nea’ Ceașcă, care tocmai ce trecuse, plin de deferență pe la masa noastră: “Crezi că lua șpagă? Lua, dar cu rușine”… (scris pentru Academia Cațavencu)

Posted in Ghinion 100% | Tagged , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii