Acum rolul lui Antonescu în pierderea României la ruletă îl joacă trioul Blaga-Johannis-MRU

În anul de grație 2001, cam prin vremea verii, i-am cunoscut pe cei de la PD Cluj. PD Cluj era ceva ce nici nu exista: președinte era Iuliu Păcuraru, Emil Boc abia ce se inventa, de Daniel Buda nu auzisem, iar Alin Tișe nici nu știu dacă era stagiar la avocatul prieten de familie care avea să mi-l prezinte drept „un tânăr ambițios care vrea să intre în politică și ar avea nevoie de un sfat” (dacă am timp să vorbesc cu el?). La vremea aceea îl cunoașteam pe Florin Stamatian, simpaticul meu vecin de bloc (ginecologul adulat și îmjurat în egală măsură de muieretul Clujului pentru talentul în meserie și spurcăciunea de gură) și atât. Rareș Niculescu este cel care m-a căutat – era omul lui Emil Boc și-i trebuia ajutor să-l lămuresc într-o problemă privind Revoluția din Decembrie 1989. Nici nu mai contează cum ne-am împrietenit, contează că am făcut-o și grație acestei prietenii am pus osul și am făcut parte din istoria pe plus a Partidului Democrat – căci aia era atunci. Ca să înțelegeți un lucru despre ce a fost și ce a devenit acest partid: când intram cu Rareș în sediul de pe strada Eroilor, se dubla numărul de membri – iar eu nu eram și nici nu am fost vreodată membru. Dar în 2004, odată cu câștigarea Primăriei Cluj-Napoca, eu nu am mai reușit să intru în sediul respectiv de aglomerat ce era. Și asta în pofida avertismentului lui Traian Băsescu dat în 2003 în fața partidului: “vom câștiga alegerile, închideți partidul” (nimeni nu l-a ascultat, de aceea ieri a murit partidul).

Vorbim despre singurul partid care prin Traian Băsescu și Emil Boc au făcut opoziție acerbă regimului Adrian Năstase, opoziție până la exasperarea incipienței de grup infracțional organizat impropriu numit PSD – îmi aduc aminte cum Ioan Rus se plângea, exasperat de frecvența și incisivitatea reacțiilor deputatului, pe atunci, Emil Boc: “nu mai putem să deschidem nici măcar o cutie de conservă, fără să nu ne fie teamă că nu sare de acolo Emil Boc cu o declarație, cu o critică”. Vorbim despre partidul care a dat de două ori un președinte al României și o dată un premier (și ar mai fi multe de zis: atât despre merite cât și despre gogomănii – dar vorbim despre istoria recentă azvârlită la coș printr-un vot aproape în unanimitate).

Și mai fac un recurs la memorie: campania lui Emil Boc pentru primăria Cluj-Napoca din 2004 și cât de singur era: cum organizam adunări publice și eram numai el și cu mine în sală (ignorat de toți, subestimat cu obstinație, disprețuit), cum din ordinul lui Ioan Rus, pe banii lui și munca mea, o emisiune în direct de la Napoca Cluj Network a fost întreruptă în direct și la o oră de maximă audiență șamd.

Deci am toate motivele să solicit, în mod public, un răspuns la întrebarea: de ce v-ați bătut joc de peste 14 ani de muncă? Căci “unificarea dreptei” realizată ieri s-a făcut cu niște co-parteneri ai PSD, cu co-părtașii tentativei de lovitură de stat din vara anului 2012.

Deci: dragă Emil Boc, dragă Daniel Buda, dragă Alin Tișe, dragă Radu Moisin, dragi membri PDL Cluj, oameni pe care v-am sprijinit timp de mai bine de 14 ani (pe unii vă știu de mici, mici, mici), dacă aveți ocazia să studiați în brațele cui v-a aruncat Vasile Blaga, dacă aveți ocazia să vă rușinați că ați votat să vi se desființeze partidul în interesul unui grup infracțional organizat?

Căci este necesar recursul la istoria recentă, la înţelegerea secretă din vara anului 2012, dintre  liderii USL şi Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, care-și stabilea ca obiectiv desfiinţarea instituţiilor care luptă împotriva corupţiei. Documentul a fost semnat în luna iulie 2012 de către Victor Ponta, Daniel Chiţoiu (pentru că Crin Antonescu își dormea interimatul la Cotroceni) şi Daniel Constantin în calitate de co-preşedinţi ai USL şi Mircea Dogaru din partea Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. Dacă v-a lovit brusc amnezia și ați uitat, îmi face o deosebită plăcere să vă reamintesc faptul că acest document este dovada că USL dorea să desfiinţeze DNA, CNSAS, ANI şi Curtea Constituţională. Vi se pare cumva că noii voștri parteneri de “dreapta” au uitat de aceste obiective?

Cum scriam pe blogul Sare-n Ochi în 27 iulie 2012: “Şi dacă nu ne desfiinţează Ponta printr-un protocol semnat cu nu ştiu ce sindicalişti oligofreni, sigur ne pierde Antonescu la cărţi într-o noapte lungă de iarnă. Poate că nici nu ar fi atât de rău. Poate că noii „stăpâni” ar fi mai omenoşi şi ne-ar lăsa să mergem la şcoală, să ne instruim puţin, să nu mai înghiţim toate gogoriţele ieşite de pe „coardele” vocale ale unor politicieni iresponsabili şi mincinoşi”. Acum rolul lui Antonescu în pierderea României la ruletă rusească îl joacă trioul Blaga-Johannis-MRU – nici nu mai contează motivațiile lor personale. Mă deranjează că o fac cu complicitatea voastră. Căci eu pe vameșul convertit Blaga n-am dat doi bani de când l-am văzut prima oară, dar în voi am investit încredere și speranță.

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

În România nici ONG-urile nu sunt altfel decât clasa politică, autoritățile statului sau găștile de interlopi

de Ștefan Ciocan

Unde sunt oare luptătorii verzi care erau gata să se ia cu oricine de gât pentru „cauza nobilă” a opririi mineritului cu cianuri și implicit a poluării? Acum doi ani, cu precădere anul trecut, pe străzile Capitalei și ale orașelor Patriei, erau organizate mitinguri și manifestații de către persoane care se pretindeau a fi luptători pentru un mediu curat. Ei nici măcar nu voiau să audă argumente ștințiifice care să le combată teoriile apocaliptice despre o eventuală redeschidere a minelor din Munții Metaliferi. Vașnicii ecologiști, fătuci isterizate și boschetari bine instruiți într-ale lozincilor, luptau cu un pericol inexistent, potențial și probabil.

În acest moment, în municipiul Hunedoara se află depozitate câteva sute de tone de deșeuri cu o concentrație ridicată de substanțe periculoase. Aș spune mult mai periculoase decât cianura pe care s-ar putea să o folosească companiile miniere. Nu am văzut niciun ecologist să-și manifeste îngrijorarea sau indignarea referitor la această poluare gravă care afectează municipiul Hunedoara (dar sunt destule alte orașe și orășele foste miniere în România – de care nimeni nu-și aduce aminte și nici nu se răscoală indignat-ecologist, să dea cu PET-ul de plastic în asfalt). Nu am auzit de vreun șef de ONG care să pună la cale un protest în fața Prefecturii sau a Gărzii de Mediu, două instituții care se mișcă foarte încet în anchetarea cazului.

Firmele implicate sunt cunoscute. Necunoscute rămân însă ițele încurcare ale afacerii, ținând cont de cantitatea mare de deșeuri, tupeul celor care le-au manevrat și jena autorităților în a desfășura ancheta, iar firele se pare că duc undeva destul de sus în zona politică. Tocmai de aceea, ecologiștii ar fi trebuit să pună presiune pe autoritățile competente să elucideze cazul deșeurilor de plumb care otrăvesc Hunedoara. Evident că pentru asta nu va investi nimeni bani, iar ecologiștii înregimentați în fel de fel de ONG-uri obscure nu acționează din convingere, ci doar dacă le iese din mitinguri și demonstrații un „ce” profit (chiar și numai că a fost “cool man, coll”). Liniștea mormântală în care interlopi din Hunedoara plimbă deșeuri toxice pe sub nasul autorităților și implicit al militanților ecologiști demonstrează mercantilismul organizațiilor civice.

Și dacă tac ecologiștii, este ciudat cum de nu iau atitudine acele ONG-uri care vociferau prin țară și prin Hunedoara în urmă cu doi ani. Ba voiau oraș curat, ba mocăniță până la Govăjdie sau echipă de fotbal în culori alb-albastre. Plângeau pe site-uri de socializare de grija Hunedoarei și se declarau luptători până la moarte pentru binele ei. Numai că civismul dispare acolo unde apare o funcție sau o sinecură bănoasă.

  • Unde sunt guralivii Bera și Barna, flăcăii cu pieptul de oțel care apărau Hunedoara de tot ce putea să i se întâmple rău? Unul papă bani publici din postura de administrator la Castelul Huniazilor, iar altul a primit pe mână bugetul clubului de fotbal FC Hunedoara. Cum de blogurile lor nu sunt îndoliate și pe paginile de Facebook nu curge „foc” de indignarea față de autoritățile care lasă Hunedoara la cheremul traficanților de deșeuri periculoase? Sau veșnicul militant Galambos, care bloca străzi din Hunedoara și înnebunea autoritățile cu petiții pentru orice camion care trecea pe strada sa, să fi dispărut în neant înghițit de valul de deșeuri cu conținut ridicat de substanțe periculoase?

În România nici ONG-urile nu sunt altfel decât clasa politică, autoritățile statului sau găștile de interlopi. Civismul dispare atunci când nu există un interes material pentru un protest sau atunci când gura liderilor societății civile este închisă cu câte un zgârci aruncat de politicieni.

Posted in Țara bizonului liniștit | Tagged , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Democrația este un concept facultativ care se mulează srict pe interesele clasei politice (doar în România partidele politice au mai multe uși prin dos decât în față)

de Ștefan Ciocan

Încep să se limpezească apele în zona dreptei politice din România. Liberalii au hotărât că primarul Sibiului, Klaus Johannis, este candidatul lor pentru președinția României. Sasul mai are de trecut o singură probă până să se alinieze la startul cursei prezidențiale. De această dată competitorul său va fi Cătălin Predoiu, desemnat de PDL. În PDL lucrurile nu sunt nici simple nici clare, fiind complicate atât prin cooptarea în partid a Forței Civice, cât și prin anunțul Monicăi Macovei că ar fi amabilă să fie luată în calcul în sondajele pentru prezidențiabilul dreptei. Cererea Monicăi Macovei a fost tratată cu flit de către Vasile Blaga – în fond, pentru blatistul buldog doamna de fier a justiției române este doar ceva de pus în geam pentru a se încasa voturi pe lista PDL, în rest este doar o durere-n blaturile gata negociate.blaga-macovei

În ceea ce privește fuziunea politică, aceasta este de fapt „legitimarea” lui Mihai Răzvan Ungureanu ca membru PDL, pentru că din punct de vedere electoral Forța Civică nu reprezintă aproape nimic. Aparent socoteala liderilor PDL și PNL este simplă: Cele câteva procente pe care le obține MRU personal se vor transfera înspre prezidențiabilul partidelor de dreapta. În stilu-i caracteristic, fostul premier a făcut o declarație ipocrită lăsând impresia că se va sacrifica acceptând un post în conducerea PDL. Ceea ce este mai greu de acceptat pentru MRU este că nu va fi el candidatul dreptei la scaunul pe care Băsescu îl va lăsa vacant la Cotroceni, pentru că fostul premier și șef al SIE este prea orgolios și prea lipsit de simțul realității ca să accepte că poate să existe un alt candidat cu șanse mai mari decât el pentru acest post.

Astfel MRU, dar și Crin Antonescu, frustrați de ieșirea din jocul prezidențial, ar putea să se comporte ca niște mere putrede în coșul dreptei politice din România și mai târziu să-i pună lui Johannis bețe în roate. Paradoxal, dar pentru primarul Sibiului competiția din interiorul partidului a fost mai grea decât meciul cu Cătălin Predoiu, un contracandidat lipsit de popularitate și charismă, astfel că este mai mult decât sigur că la sfârșitul anului vom avea de ales între Victor Ponta și Klaus Johannis. Rearanjarea politică a forțelor de dreapta demonstrează încă o dată că România nu este încă o țară democratică. Că mai este mult până când cetățenii, înregimentați în structuri politice, vor avea un cuvânt de spus în deciziile politice. Liderii PNL și PDL au decis un calendar al fuziunii și un mod de desemnare a viitorului candidat comun. Sâmbătă, marionetele din partide se vor prezenta la București cu ocazia Congreselor celor două mari partide de dreapta care vor legitima deciziile șefilor. Nici măcar o secundă, Johannis sau Blaga nu s-au gândit la scenariu conform căruia Congresul unuia dintre partide, sau a ambelor, nu va fi de acord cu planurile gândite de șefi și puse deja în aplicare. Votul de sâmbătă este unul absolut nedemocratic atâta timp cât, se pare, Congresele sunt o simplă formalitate. După cum acționează partidele „democratice” din România, observăm că de fapt democrația este un concept facultativ care se mulează srict pe interesele clasei politice, indiferent de culoarea acesteia.

  • În județul Hunedoara lucrurile sunt foarte ciudate. În urma fuziunii de ieri, pedeliștii vor fi nevoiți să-i reprimească în rândurile lor pe cei doi „fii rătăcitori”, Cristian Vladu și Cristian Grigoraș, care sunt și singurele persoane cu oarece notorietate în organizația județeană a Forței Civice. Problema este că cei doi politicieni au plecat cu tinichele de coadă tocmai din PDL și probabil că motivele pentru care au fost excluși persistă încă. Reprimirea lor, pe ușa din dos în PDL , ar fi o aberație politică pe care doar aranjamentele tipic românești o pot naște. Pentru că doar în România partidele politice au mai multe uși prin dos decât în față. Iar absurditatea deciziilor politice le ține larg deschise pe acestea pentru orice neaveniți.
Posted in Politichie de mărgăritar | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Din ciclul Fuziunea întinsă care nu are o poveste, nu primește absorție

Sper că știți că printre susținătorii lui Mihai Răzvan Ungureanu există certitudinea că acesta a făcut un superb și necesar sacrificiu acceptând să devină prim-vicepreședinte al PDL (un sacrificiu absolut echivalabil celui făcut de către Fiul Omului spre bine și mântuirea Unificării Dreptei). Iar cel care l-a împins să facă acest superb gest de sacrificiu este Traian Băsescu. Numai că nu înțeleg de ce, dacă gestul lui MRU este de-o superbenie zdrobitoare și un altruism feroce, Traian Băsescu este de vină?!
Poate înțelege cineva cum te poți tâmpi în asemenea hal?MRU se sacrifica

În februarie 2014, Mihai Răzvan Ungureanu anunța națiunea: “Forța Civică nu va fuziona cu nimeni, este o utopie. Răbdarea mea a ajuns la limită. Trebuie să recunosc, nu a existat partid de centru-dreapta, de la PDL, la PMP, care să nu fi propus Forței Civice fuziune prin absorbţie. Nu există fuziune prin absorbţie”.
Dacă fuziune prin absorție nu e, atunci sacrificiu trebuie că e: “Am decis să primesc funcţia de prim-vicepreşedinte din cadrul PDL. Trebuie să vă spun că nu am participat la negocieri şi ceea ce s-a obţinut este meritul şi responsabilitatea colegilor mei din FC şi a viitorilor colegi din PDL. În discuţiile pe care le-am avut cu actuala conducere a PDL mi-am exprimat opţiunea pentru a fi membru simplu, dar din respect pentru colegii mei din echipa de negociere a FC, din respect pentru aşteptările foarte înalte ale viitorilor noştri colegi din PDL şi ca garanţie a implicării noastre totale în construcţia de viitor politic al dreptei mă văd nevoit să accept această funcţie”.
Iar pentru că toate aceste sacrificii trebuiau să poarte un nume, Băsescu este de vină. Din cauza lui s-a sacrificat MRU. La fel cum atunci când a fost co-autor al USL și al loviturii de stat din vara anului 2012, s-a sacrificat și Crin Antonescu. Tot din vina lui Traian Băsescu.si daca-l bag in priza

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Papahagi, nu face pe deșteptul! Fă niște gramatică!

Ne scriu politehniștii reșapați și sfertodocții prăfuiți că există ceva lacune și în gramatica fiului renumitului filolog Marian Papahagi, nu numai în educația celor șapte ani de acasă.

Într-una dintre lepricile adresate pe SMS în disputa cu Victor Lungu, fiul renumitului filolog, scrie: “nu fă pe deșteptul”. Dacă sorbosnistul fecior al renumitului profesor Marian Papahagi nu se îmbolnăvea de grapinimanie, știa că, la modul imperativ, forma negativă de persoana a doua singular nu se obţine de la forma afirmativă (în acest caz “fă”, precedată de “nu”), ci de la infinitivul verbului “a face” precedat de adverbul de negaţie. Asta chiar dacă în limba română, verbul “a face” reprezintă o excepţie.

Pentru că imperativul afirmativ, persoana a doua, singular, nu este identic cu indicativul prezent, persoana a doua sau a treia singular, aşa cum se întâmplă în cazul celorlalte verbe. Aşadar, forma de imperativ afirmativ este, la persoana a doua singular, “fă”, nu “faci” sau “face”.” Deci, “nu face” (asta, sau pe deșteptul)…

De unde se vede că până și a insulta corect gramatical este o intreprindere peste capacitățile împlinitodoctului Adrian Papahagi. Îl sfătuim să nu mai facă pe moralistu’, să lase politica și să-și re-evalueze studiile.

Posted in Un castravete, dom' Profesor | Tagged , , , , , , | 7 comentarii

Papahagi il injura ca la Sorbona pe jurnalistul Victor Lungu. Scriitorul Marino? “Un mos resentimentar”

O fi avand in CV Adrian Papahagi studii aprofundate la Sorbona, dar cei sapte ani de acasa nu i-a absolvit. Intr-un schimb de mesaje pe mobil cu jurnalistul Victor Lungu, Papahagi se face de tot harvardu’ si, cand nu mai rezista la ironiile jurnalistului, cunoscut pentru ascutimea limbii, ii da lui Lungu decisiva: “Du-te-n p… ma-tii!”
Ziar de Cluj va prezinta cateva “pictures in time” care ne arata cine e cu adevarat Papahagi si, mai ales, care ne arata cine ar fi putut fi Papahagi daca istericul personaj ar fi reusit sa se aburce pe vreo functie politica insemnata. Domnul are caile Lui si a ferit poporul roman de un asemenea pechinez arivist sinecurist.

Replica lui Lungu pentru Ziar de Cluj, unde acesta scrie saptamanal editoriale, este la fel de iute:

“Noii diplomăcrați sunt la fel de mitocani ca și cei pe care susțin public că-i disprețuiesc. Diplomăcrația nu salvează România, nu când această sorboneală, stanfordeală și harvardeală nu pot suplini simpla ciordeală a celor 7 ani de acasă.
Mitocănia în stare brută. Tocmai ce am avut un schimb de replici (prin SMS, că eroul m-a blocat de la prima critică) cu numitul Adrian Papahagi. L-or fi informat lingăii personali că am pomenit despre ce anume scria Adrian Marino despre el (veți vedea că și regretatul Adrian Marino este un resentimentar în opinia atoatelui plin de Eu Papahagi). Merită să fac public schimbul de SMS-uri, măcar pentru cei care mai au naivități să creadă că individul ar fi altceva decât, la fel ca și Victor Ponta, un exponent al unei generații ratate ca educație primită în familie – fiecare pe feliuța lui: Ponta mitoman și plagiator, Papahagi mitocan și amăgitor. Dar plini de credința că ar fi buricul Universului”.

1_DSC05899 2_DSC05900 3_DSC05901 4_DSC05902 5_DSC05903 6_DSC05904 7_DSC05905 8_DSC05906 9_DSC05905 010_DSC05907 011_DSC05908 012_DSC05909 013_DSC05910

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , | 8 comentarii

Madam Petrescu, a sluji, nu înseamnă că trebuie să fii slugă!

Ioana Petrescu-cum acoperiti gauraDeviza Wellesley College, unde a fost școlită tuta de la Finanțe, este: “Non Ministrari sed Ministrare”. Pentru vorbitorii de limbă engleză care nu prea înțeleg accentul, ar fi: „Not to be ministered unto, but to minister”. Adică (chiar dacă BAC-ul nu mai contează în vizuiunea plagiatorului mitoman Victor Viorel Ponta): “nu pentru a fi servit, ci pentru a servi”.
Cică-i un citat din Sfântul Francisc care ar fi spus: “Non veni Ministrari…”. Adică “nu am venit să fiu slujit”. (apoi saxonii l-au adaptat)
Este clar că Harvardnista de la Finanțe n-a prea înțeles ce-au vrut să o învețe cei de la respectiva școală de fete pe care a absolvit-o. A crezut că-i o simplă școală de servitoare/slujnice și ea a venit în România să-l servească/slujească în limbricisme pe Victor Viorel Ponta.

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

O păpușă cu diplomă aurită legată de gât și cu un caracter suficient de mizerabil

de Ștefan Ciocan

Petrescu-o stupida

S-a dus și habarnista asta de Ioana Petrescu la Latrine să ne confirme cât e de lipsită de caracter: “Nu m-am simțit nevoită să îmi confirm diploma de la Harvard la Cotroceni. Am refuzat să fiu implicată într-un război politic pentru că despre asta a fost vorba. Toată frica mea a fost că proiectul meu de CAS e prins într-o discuție politică. Era clar de la început că era o întâlnire politică. Nu m-am dus să vorbesc despre cifre sau despre o teorie politică. Eu știam că Băsescu o să îmi distrugă proiectul de CAS, voiam să îl iau și să plec. Eu am fost politicoasă, nu am replicat. Cât despre MTO, nu aveam cum să discutăm atâta timp cât nu aveam un proiect de buget făcut.”

Oricât de prestigioasă ar fi o universitate, nu dă diplome pentru caracter. Fie că vorbim despre Harward sau Spiru Haret, an de an ies de pe băncile lor în egală măsură lichele sau oameni cinstiți. În România de regulă oamenii cinstiți își văd de treabă, de multe ori fără să le folosească studiile prea mult, în timp ce lichelele ”se orientează” și ajung în posturi cheie, chiar până la cel mai înalt nivel al Guvernului. Dacă pubera tocilară care ocupă actualmente funcția de Ministru al Finanțelor ar fi avut caracter pe lângă pretinsele diplome de Harward, și-ar fi semnat demisia încă pe holurile palatului Cotroceni. Ar fi împrumutat o coală de hârtie de la Băsescu și un pix de la Ponta și ar fi scris urgent demisia. Dar fetița asta, care decide politicile fiscale și calea urmată de economia României, nu numai că s-a dovedit total nepregătită ci și absolut nesimțită. A plecat senină de la întâlnirea cu președintele Băsescu, lăsându-l pe Ponta să-i ascundă cu fard vânătăile cauzate de pumnii – metaforic – încasați în ringul de la Cotroceni.

De când am văzut prestația lamentabilă a puștoaicei de la finanțe în discuțiile pe marginea reducerii CAS m-am întrebat, dincolo de nelămuririle legate de competența ei, cum mai poate să dea ochii cu profesioniștii adevărați din Ministerul Finanțelor? Cum s-a dus a doua zi la serviciu și i-a chemat la o ședință oparativă pe secretarii de stat și directorii din minister? După prestația de la întâlnirea cu Băsescu, ce prestanță mai poate să aibă biata puștoaică în fața subalternilor, a bancherilor cu care negociază împrumuturi publice, a partenerilor internaționali sau a delegației FMI? Va fi greu ca un negociator serios care o va avea în față să nu zâmbească ironic, așa cum le este greu liderilor din țările vestice să treacă peste plagiatul lui Ponta. Demisia, sau demiterea fetiței harvardniste de la Finanțe se impune nu de dragul lui Băsescu sau în ciuda lui Ponta, ci în interesul României.

Lipsa de reacție a subalternilor ministrului Finanțelor și a colegilor din PSD ai premierului Ponta față de prestația jalnică a ”pupilei” sale arată cât de jos este nivelul respectului de sine a bugetarului și politicianului Român. În mod normal, un secretar de stat bine pregătit, sau un director din minister profesionist – dacă există așa ceva în România – și-ar fi căutat urgent de lucru și nu ar fi acceptat să mai colaboreze cu un asemenea șef, care în mod evident a pierdut orice ascendent profesional – dacă l-a avut vreodată – în fața subalternilor. Aceeași atitudine ar fi fost de așteptat, într-o țară normală, și din partea pesediștilor cinstiți, a celor naivi care au ales acest partid doar pentru că mai cred în valorile doctrinare de stânga. Se pare însă că nu există astfel de oameni în PSD. Împăratul e gol, se prezintă în toată hidoșenia nudului său și nimeni nu are curajul să-i spună acest lucru. Toți supușii lui Ponta stau cu capetele plecate ca nu cumva să zărească nici măcar printre gene goliciunea șefului. De cealaltă parte sforarii țin tot mai strâns de sforile cu care manipulează marionetele fără să le pese de prestația lor publică. Interesele baronilor sunt satisfăcute de un Ponta cât mai prost dar docil în relațiile cu aceștia și de un ministru al Finanțelor cât mai naiv. O păpușă cu diplomă aurită legată de gât și cu un caracter suficient de mizerabil ca să le accepte baronilor orice moft, contra funcției care îi va completa mapa profesională.

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

„Ne descurcăm” este chintesența filozofiei politico-economice a PSD

de Ștefan Ciocan

ioana-petrescu-hardvardn-amVă mai aduceți aminte de pantofii de sport contrafăcuți care imitau mărcile de succes? Era începutul anilor ’90 și piața era invadată de produse Plima sau Abidas la prețuri suficient de mici ca să fie cumpărate, dar foarte mari pentru calitatea acestora. Am impresia că și Victor Ponta încearcă să ne bage pe gât, după același model, un ministru al Finanțelor cu studii la cine știe ce universitate Hard Wart probabil. Zic asta pentru că nimeni nu a văzut diploma de Harward a fătucii cu aer de puberă tocilară care a fost cocoțată până în fruntea Ministerului de Finanțe. Ieri puștoaica era pe punctul de a începe să plângă la întâlnirea cu președintele Traian Băsescu. În lipsa argumentelor economice, bazate pe cifre, cuplul penibil care a reprezentat Guvernul s-a pierdut între câteva aroganțe timide ale „pisicuțului” Ponta și emoțiile înlăcrimate ale puștoaicei de la Finanțe. Mai mult decât atât, este greu de crezut că o fostă studentă la prestigioasa universitate din Boston, masterandă și doctorandă tot acolo, care a trecut examene grele în fața unor somități ale economiei mondiale, se pierde în fața unui marinar fără cunoștințe de economie, cu atât mai mult cu cât îl avea alături de ea pe „mâncătorul de președinți” Victor Viorel Ponta.Ponta-smotocei

Să facem un exercițiu de imaginație și să ne închipuim că la un interviu de angajare la o firmă serioasă s-ar prezenta fătuca asta cu aburelile ei pe teme de macroeconomie. Nici un patron nu ar fi angajat-o dacă ar fi avut prestația lamentabilă, pe lângă subiect, cum s-a dus să susțină la Cotroceni măsura reducerii CAS. Poate de asta puștoaica cu chip de puberă tocilară nu și-a găsit nimic de lucru, cu tot pretinsul ei CV extraordinar și a fost nevoită să se angajeze la cel mai puțin exigent patron din lume, statul român. Ponta a cooptat-o în echipa sa de miniștri infantili și aroganți care nu sunt capabili să prezinte nicio soluție economică sustenabilă, conducând România de la televizor exclusiv în folosul unei clientele politice aflate undeva în spatele sforilor de care sunt atârnați membrii executivului în frunte cu Victor Ponta.

Ponta cu PetrescuTraian Băsescu a tras ieri cortina și ne-a arătat o realitate mult mai crudă decât se întrezărea în spatele cârpei care acoperă scena politică. Răspunsurile fără noimă, lipsa argumentelor economice, atitudinea de elevi cu lecția neînvățată, au transformat premierul dintr-un înflăcărat lider de partid într-o moluscă fără coloană vertebrală și fără vreo idee despre cum se conduce țara. Răspunsul dat în finalul întâlnirii, în momentul în care președintele i-a atras atenția că o măsură economică nesustenabilă poate arunca România în haos a fost de-a dreptul șocant. „Ne descurcăm!” A răspuns Ponta, cu aerul unui bișnițar gata să acopere o țeapă cu alta chiar dacă pentru asta trebuie să bage adânc mâna în buzunarul cuiva. Acest „ne descurcăm” este chintesența filozofiei politico-economice a PSD, este politica prin care Ponta și guvernul său conduc țara de mai bine de trei ani. Haotic, fără nicio țintă și viziune, cu măsuri pompieristice bazate doar pe românescul „ne descurcăm noi”. Imediat după ieșirea de la Cotroceni, Ponta a reluat atitudinea bățoasă mințind cu nerușinare și acuzându-l pe președinte că s-a comportat ca un bădăran. De această dată însă Băsescu „s-a descurcat” mai bine și a făcut publice imaginile care nu numai că-l contrazic pe premier, ci îl prezintă în întreaga sa micime.

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Ponta s-a cățărat pe noi, cu taxa pre impozit călcând și celor ce lucrează jaf dăruindu-le!

Plagiatorul Mitoman Victor Viorel Ponta mărește impozitele pe clădiri și mașini să poată să dea pomană până la alegeri. Poporul român se răscoală și-l alungă-n locul unde a zis Sebastian Ghiță că o lucrează pe mă-sa.
(M-am rugat de ei, le-am adus, i-am zis lu’ Ponta «bă, o fut pe ma-ta, fac 1.2 rating, te duci la televizor!». S-a dus, săracul. Mi-a zis: «Mă duc, mă, în pula mea, fac, zic, dau breaking news, fac ce vreţi voi, na, vin eu la televizor – decât stenograme și interceptări)edecarii romani

  • Persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi. Modificările rezultă din proiectul de modificare a Codului Fiscal, elaborat de Guvern. Documentul stabileşte că persoanele fizice, care în prezent sunt impozitate cu 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, vor fi obligate să achite pentru clădirile nerezidenţiale un impozit cuprins între 0,25 şi 1,5% din valoarea calculată de către un evaluator autorizat sau de 2% din valoarea impozabilă, dacă nu există un raport de evaluare. Astfel, persoanele fizice vor fi taxate similar firmelor care deţin astfel de clădiri. Cota impozitului pe clădiri pentru care există un raport de evaluare va fi stabilită de primărie. În acelaşi timp, proiectul modifică valorile de impozitare şi coeficienţii de ajustare pentru locuinţele persoanelor fizice, însă suma de plată va rămâne foarte apropiată de valorile actuale. Modificări vor fi efectuate de Guvern şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar. Pentru proprietarii de maşini, impozitul va creşte de la 8 lei la 20 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi în cazul autoturismelor cu motoare de până la 1.600 cm3 inclusiv şi de la 18 lei la 30 lei/200 cmc pentru maşinile cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv. Pentru autoturisme cu o capacitate cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv, impozitul va scădea însă, de la 72 lei la 60 lei/200 cmc, scăderea continuând şi pentru maşini cu motoare mai mari. Majorări de impozit vor fi efectuate şi pentru maşini de marfă, motociclete, bărci cu motor, scutere de apă. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, că a primit la promulgarea legea privind diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale şi că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, spunând că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.

 

Posted in Băga-mi-aș votul! | Tagged , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Fă, Viorele, aveai chef de un denunț penal?

(În 7 februarie 2005, apărea în Evenimentul Zilei, sub semnătura lui Ștefan Ciocan și a Emiliei Șercan ancheta: Afacerea “Calculatorul”, 182 milioane de dolari. Nouă ani mai târziu, Plagiatorul Mitoman Victor Viorel Ponta are impresia că își poate asmuți Corpul de control asupra dușmanilor săi politici. Numai că dacă noi știm să facem monitorizare de presă, mai știu și alții. Motiv pentru care adevărul a ieșit la suprafață la untdelemnul, relevând hoții mai vechi ale grupului infracțional organizat impropriu numit PSD. Care grup sper că este mulțumit acum)

Pe linga afacerile “autostrada Bechtel” si “EADS-frontiera”, un alt fabulos contract atribuit de guvernul Nastase fara licitatie este “Sistemul Educational Informatizat” (SEI). Acesta reprezinta o investitie de 182 de milioane de dolari din bugetul invatamintului, pentru dotarea tuturor liceelor din tara si a unei parti din scolile generale cu computere, aparatura si programe de calculator. Afacerea s-a derulat in perioada 2001-2004, a avut patru etape, a costat in total 182 de milioane de dolari si a fost incredintata unei singure firme, Siveco. Specialistii in informatica consultati de “Evenimentul zilei” considera ca preturile medii de achizitie prin programul SEI au fost vadit superioare celor de pe piata. In plus, atribuirea fara licitatie a unui proiect de o asemenea anvergura si unei singure firme a creat tensiuni in mediul de afaceri si a perturbat piata de profil. Noul ministru al educatiei, Mircea Miclea, a demarat o ancheta interna in legatura cu aceasta afacere.

Baza materiala invechita din scolile romanesti necesita dotarea cu sisteme moderne de educatie. Guvernul Nastase a demarat, inca din primul sau an de mandat, un program extrem de necesar: dotarea liceelor si a scolilor generale cu calculatoare pe care elevii sa-si dezvolte si aprofundeze cunostintele la diverse materii de studiu.

Proiectul a fost initiat si semnat la sfirsitul anului 2001 de ministrul PSD al educatiei, Ecaterina Andronescu. Prima faza a programului, care a durat un an, a costat sase milioane de dolari si a fost incredintata fara licitatie, printr-o hotarire a guvernului Nastase, firmei Siveco SA. Se deschidea astfel calea acordarii fara licitatie a unui contract in valoare totala de 182 milioane de dolari unei singure firme, prin prelungiri succesive ale contractului initial. Deoarece Siveco este producator doar de programe de calculator, societatea cistigatoare a cedat contractul pentru partea de echipamente (computere, imprimante, monitoare etc.) altor trei firme: Compaq Computer Romania, Hewlett Packard si IBM Romania. Dupa un an, contractul a fost prelungit prima oara, tot fara licitatie, pentru o suma mult mai mare, 60 de milioane de dolari.

Oferte mai bune ignorate de ministrul Athanasiu: In decembrie 2003, proaspat instalat in functie, ministrul Alexandru Athanasiu a semnat o a doua prelungire a contractului cu Siveco, in valoare de 20 de milioane de dolari. Inainte de aceasta noua prelungire a contractului, firmele Fujitsu Siemens Computers (FSC) si Bull au depus separat oferte de programe si aparatura cu caracteristici tehnice superioare si cu preturi mai mici decit cele aflate in contractele semnate intre Siveco si Ministerul Educatiei.

Ofertele respective au fost insa ignorate de minister. Explicatia lui Athanasiu este urmatoarea: “Au fost citeva firme interesate sa furnizeze componente hardware, dar nu era treaba noastra. Ministerul avea relatii doar cu Siveco, in calitate de sursa unica. Ei incheiau apoi contracte cu partenerii lor”.

Ce nu spune Alexandru Athanasiu este ca el, ca ministru, nu era obligat sa prelungeasca, tot fara licitatie, contractul cu Siveco daca avea pe masa oferte mai avantajoase. Mai ales ca prin organizarea unei licitatii exista posibilitatea ca firma Siveco sa scada preturile, iar ministerul si, implicit, bugetul public ar fi avut de cistigat.

Inca un contract, pe ultima suta de metri: Cu putin timp inainte de a parasi Ministerul Educatiei, imediat dupa ce PSD a pierdut alegerile, Alexandru Athanasiu a semnat o a treia prelungire a contractului cu Siveco, in valoare de 96 de milioane de dolari. Si de aceasta data fara licitatie, desi aparusera alte oferte concurente inca din urma cu o jumatate de an, iunie 2004. Atunci, firmele FSC si Softwin au depus o scrisoare de intentie prin care isi manifestau disponibilitatea de a participa la acest contract in calitate de ofertant direct. Ofertele respective au fost din nou ignorate de Ministerul Educatiei.

Directorul reprezentantei din Romania a FSC, Claudiu Florica, declara: “Aceasta graba nejustificata de a incheia respectivul contract in ultimele zile de exercitiu ale fostei conduceri a Ministerului Educatiei si Cercetarii reprezinta, pe de o parte, o incercare disperata de a ascunde vadita ilegalitate facuta prin procedura de achizitie publica cu sursa unica si incercarea de a se pune actuala conducere a ministerului in imposibilitatea de anulare a contractului atribuit ilegal”.

De ce sint preturile confidentiale? In ciuda tuturor evidentelor, reprezentantii ministerului sustin ca totul este in regula. Directorul general in Ministerul Educatiei si Cercetarii, Traian Ionescu, apreciaza ca programul de dotare a scolilor cu calculatoare “s-a desfasurat inca de la inceput in deplina transparenta”. Cu toate acestea, el refuza sa comunice preturile de achizitie, din bani publici, a produselor si serviciilor respective, invocind o clauza de confidentialitate. In realitate, preturile echipamentelor achizitionate angro erau evident peste preturile din magazine.

De exemplu, ministerul a achizitionat monitoare color, modele care nu se mai vindeau pe piata, la pretul de 7,6 milioane de lei, in conditiile in care un monitor superior calitativ costa, in aceeasi perioada, in magazin, intre 5,8 si 6,7 milioane de lei. O imprimanta laser cumparata de Ministerul Educatiei la pretul de peste 27 milioane lei valoare in magazin intre 5,8 si 13,6 milioane de lei.

In ceea ce priveste programele de calculator, situatia este si mai complicata deoarece e greu de apreciat valoarea acestora. Specialistii in domeniu sustin insa ca aplicatiile cumparate de minister prin Siveco sint mult peste preturile unor produse similare utilizate in alte domenii. Una dintre cele mai scumpe aplicatii, numita “Nucleu de baze de date”, a fost achizitionata la pretul de 23,5 miliarde lei, in conditiile in care un program complex folosit in sisteme industriale costa mai putin de jumatate.

Ministerul si Siveco raspund vag, dar identic cuvint cu cuvint: Atit Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), cit si firma careia i s-a incredintat fara licitatie proiectul privind dotarea scolilor cu sisteme informatice considera totul o reusita. MEC si Siveco invoca numeroasele premii si distinctii interne si internationale cu care a fost distins proiectul “Sistemul Educational Informatizat” (SEI), pentru a carui finantare statul a platit de la bugetul invatamintului 180 de milioane de dolari. Dana Domnisor, responsabilul de marketing al Siveco, sustine ca firma a implementat la nivel national peste 1.510 laboratoare informatizate.

De asemenea, reprezentanta Siveco enumera o serie de programe furnizate gratis ministerului. In ceea ce priveste atribuirea contractului de 180 de milioane de euro unei singure firme, atit directorul din MEC, cit si Dana Domnisor sustin ca “furnizorul (n.r. – cistigatorul contractului) este de fapt un consortiu format din IBM Romania, HP Romania si Siveco Romania”. Cu toate acestea, in hotaririle de guvern prin care s-au aprobat contractul initial si prelungirea acestuia, precum si in declaratia fostului ministru Alexandru Athanasiu, firma Siveco apare ca “sursa unica”.

Intrebati despre softul livrat in ultima etapa a proiectului, reprezentantii MEC si Siveco raspund chiar cu fraze identice (!!), in comunicate separate: “Expresia – tot softul necesar pentru atingerea scopului initial al SEI – nu reflecta realitatea. Pentru a va putea raspunde in cunostinta de cauza, va rugam sa ne indicati exact datele pe care le-ati folosit in documentare. Portalul SEI nu contine datele la care dvs. faceti referire”. Puncte de vedere identice, cuvint cu cuvint, virgula cu virgula! Ceea ce demonstreaza ca punctul de vedere formulat de MEC a fost conceput la Siveco sau invers!

Un program ineficient: Mai multi profesori universitari si reprezentanti ai inspectoratelor scolare au analizat eficienta sistemului educational informatizat. Concluzia este clara: elevii nu au acces la laboratoarele de informatica din scoli, iar majoritatea profesorilor nu stiu sa lucreze cu computerul, motiv pentru care nu folosesc laboratoarele informatizate.

“Exista retele de calculatoare in scoli si licee, dar sint inchise tot timpul, iar elevii merg la Internet-cafe sa lucreze pe PC. Din acest motiv si din cauza programelor neadecvate din scoli, banii investiti in informatizare se vor duce pe apa simbetei, fiindca viata unui calculator este de trei-cinci ani”, a declarat, pentru Rompres, profesorul universitar Mihai Jalobeanu, de la Universitatea “Vasile Goldis“, din Arad.

Chiar si reprezentantul Siveco Romania, Radu Jugureanu, a prezentat o statistica din care rezulta ca doar 20 la suta din profesori stiu sa utilizeze computerul.

Ecaterina Adronescu: “Nu eu am luat decizia, ci guvernul”: Ecaterina Adronescu, ministrul care a initiat programul “Sistemul Educational Informatizat”, declara: “In perioada aceea s-au organizat mai multe licitatii la Casa Nationala de Sanatate si Primaria Capitalei, iar cei care au pierdut, nemultumiti, au inceput sa se judece si au blocat proiectele. Nu voiam sa se ajunga la o asemenea situatie in cazul SEI”, afirma Ecaterina Andronescu. Ea sustine ca nu s-a ajuns intimplator la Siveco. “In 2001 a fost un adevarat haos la admiterea in licee. Ca sa evitam dezordinea am incercat sa facem repartitia computerizata. Siveco, IBM, Compaq, FSC ne-au ajutat atunci gratis, pentru ca nu existau bani in buget pentru acest proiect”, povesteste Ecaterina Andronescu, care sustine insa ca nu ea a luat decizia ca proiectul sa fie incredintat fara licitatie, ci guvernul, care a si aprobat sumele necesare proiectului SEI.

Alexandru Athanasiu: “Au fost citeva firme interesate, dar nu era treaba noastra”

Rep: Domnule Athanasiu, cum s-a ajuns la atribuirea proiectului unei singure firme, fara licitatie?

A.A – Proiectul e din 2001, pe vremea cind eu nu eram nici macar in guvern. Din cite cunosc, s-a aprobat prin hotarire de guvern atribuirea proiectului firmei Siveco deoarece era singura din tara care concepea si realiza lectii AeL (n.r. – un fel de manuale virtuale).

Rep: In faza a treia a programului ati primit si alte oferte, de la firme prestigioase in domeniu, pe care insa le-ati ignorat…

A.A – Nu am primit nici o oferta in ceea ce priveste componenta de software (n.r. – programe). Au fost citeva firme interesate sa furnizeze componente hardware, dar nu era treaba noastra. Ministerul avea relatii doar cu Siveco, in calitate de sursa unica. Ei incheiau apoi contracte cu partenerii lor.

  • ANEXA1:
    Preturile comparate la unele produse hardware achizitionate in etapa a treia
    nr. produs                                    pret de achizitie                                 pret de vinzare
    (lei) MEC                                             en detail (lei)
    1. Server – HP Proilant             120.861.431                                        78.629.068
    2. Monitor color 15’’                  7.607.760                                             5.803.963
    Compaq s 550
    3. Statii de lucru –                      35.999.608                                          27.085.162
    Compaq EVO
    4. Printer imprimanta               27.058.529                                         13.616.098
    laser 14ppm 1200 dpi
    5. Switch (16 porturi)                 7.058.746                                          3.948.420
    6. Routher (1 interfata               23.137.003                                        3.249.000
    seriala si 4 ethernet)
    7. Scaner A4                                 4.784.261                                          2.691.787
    rezolutie 1200 dpi

 

  • ANEXA2:
    Operatiunea “Zapada”
    Muntii de zapada care au acoperit Romania au fost transformati in munti de bani, printr-o hotarire de ultim moment a fostului partid de guvernamint. Pentru campania de deszapezire din aceasta iarna, o suma enorma din vistieria Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri, institutie aflata sub tutela Ministerului Transporturilor condus de Miron Mitrea, a ajuns in conturilor unor firme patronate de apropiati ai PSD. 1.478 de miliarde de lei (echivalentul a 50 de milioane de dolari) este valoarea totala a contractelor primite prin semnatura guvernului PSD de firmele lui Dorinel Umbrarescu, alias “Regele asfaltului”, si Costel Casuneanu, sponsor al PSD pe celebra lista a “Club 75”.
    Cu numai citeva saptamini inainte ca fosta guvernare sa-si dea duhul politic, citeva firme patronate de doi afaceristi renumiti pentru relatiile cu mai marii PSD au pus mina pe 34 de licitatii publice de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN) (o parte, in tabelele alaturate).
    Scopul lucrarilor contractate, cu o singura exceptie, este intretinerea drumurilor si combaterea poleiului si a inzapezirii in iarna 2004/2005. Firmele care s-au batut pentru a pune mina pe cele 34 de contracte sint celebrele Spedition UMB SRL si Drum Invest SRL – ale lui Dorinel Umbrarescu – si PA&CO International SRL – a lui Costel Casuneanu, ambii oameni de afaceri din anturajul PSD.
    Sumele enorme puse in joc pentru lucrarile care ar fi trebuit sa ne aduca drumuri curate ca-n palma in aceasta iarna au fost, fara doar si poate, un ultim gest de recompensa pentru afaceristii credinciosi PSD-ului. Valoarea licitatiilor atribuite de institutia aflata in subordinea Ministerului Transporturilor, pastorit la vremea respectiva de Miron Mitrea, este de 1.478 de miliarde de lei, echivalentul a 50 de milioane de dolari.
    Licitatii in familia PSD
    Judecind dupa datele din documentele licitatiilor, afacerea deszapezirii din aceasta iarna a ajuns sa fie si o afacere de familie politica. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri a inchiriat doar de la trei firme utilaje, echipamente si chiar mina de lucru pentru combaterea inzapezirii si a poleiului, platind in schimb cele 1.478 de miliarde de lei. Ceea ce surprinde insa este ca pentru cea mai mare parte a celor 34 de licitatii CNADN a primit doar cite doua oferte, venite invariabil de la trei firme: Spedition UMB SRL, Drum Invest SRL si PA&CO International SRL. Astfel, in 19 din cele 34 de licitatii organizate de CNADN, una dintre firmele lui Umbrarescu, Spedition UMB SRL sau Drum Invest SRL, a concurat impotriva societatii PA&CO International SRL a lui Costel Casuneanu. Altfel spus, licitatii in familia PSD.
    Cine e Dorinel Umbrarescu
    Dorinel Umbrarescu ocupa pozitia 70 in “Top 300 Capital”, cu o avere estimata la 40 de milioane de dolari. Moldoveanul s-a ales cu supranumele de “Regele asfaltului” dupa ce presa a constatat ca este un abonat constant la bugetele institutiilor care impart lucrari pentru soselele tarii.
    Daca in 2001 firmele lui Umbrarescu cistigau licitatii numai in zona Moldovei, acum acesta are acces la contracte din toata tara. Afacerile lui “au explodat” in 2001, la scurt timp dupa ce la guvernare s-a instalat PSD, iar la Ministerul Transporturilor a fost numit unul dintre partenerii sai de afaceri, dar si unul dintre cei mai buni prieteni, Sergiu Sechelariu.
    “Regele asfaltului” este cunoscut, de altfel, ca un apropiat al celor doi frati Sechelariu, al vicepresedintelui PSD Viorel Hrebenciuc si a lui Corneliu Iacobov. Numele lui Dorinel Umbrarescu a aparut anul trecut intr-un document al Oficiului European de Lupta Anti-Frauda (OLAF), alaturi de cel al “greilor” PSD Viorel Hrebenciuc, Sergiu si Dumitru Sechelariu si Corneliu Iacobov.
    OLAF cerea Corpului de Control al lui Adrian Nastase, condus la vremea respectiva de Victor Ponta, anchetarea celor cinci pentru grave fapte de coruptie. Printre posibilele infractiuni de pe lista OLAF figura si instituirea unui monopol al afacerilor condus de cei cinci membri si simpatizanti ai PSD.
    “Evenimentul zilei” a dezvaluit suma exorbitanta obtinuta de Umbrarescu din contracte de asfaltare, reparatii sau intretinere de drumuri: 282 de milioane de euro.
    Cine e Costel Casuneanu
    Costel Casuneanu este unul dintre finantatorii PSD si membru in “Club 75”, o organizatie infiintata de 69 de oameni de afaceri care au cotizat cu cite 75 de milioane de lei pentru a ajuta PSD in campania electorala din 2000. Casuneanu apare la pozitia 47 in “Club 75”. Si el s-a remarcat in ultimii ani pentru abilitatea cu care a pus mina pe contracte finantate de la bugetul statului.
    In 2003, bacauanul a mai obtinut trei contracte de la Administratia Nationala a Drumurilor, actuala CNADN, care vizeaza reabilitarea a trei tronsoane dintr-un drum national din judetul Bacau. Costel Casuneanu ocupa pozitia 27 in “Top 300 Capital”, cu o avere estimata la 90 de milioane de dolari.
    ANEXA3:
    Spedition UMB SRL
    SE CITESTE ASA: Data semnarii contractului, Lucrarea, Suma (lei/dolari)
    08.11.2004, consolidare sistem rutier pe DN 10 Buzau – Brasov pe o distanta de 40 de kilometri 968, 2 miliarde lei / 33,3 milioane dolari
    14.12.2004, inchiriere de autoutilaje speciale, autovehicule si utilaje cu deservanti, necesare in activitatea de intretinere curenta a DN 2 E in iarna 2004/2005, 12,8 miliarde lei / 443.957 dolari
    14.12.2004, inchiriere de autoutilaje speciale, autovehicule si utilaje cu deservanti, necesare in activitatea de intretinere curenta a DN 2 H in iarna 2004/2005, 1,7 miliarde lei / 61.114 dolari
    14.12.2004, inchiriere de autoutilaje speciale, autovehicule si utilaje cu deservanti, necesare in activitatea de intretinere curenta a DN 2 in iarna 2004/2005, 28 miliarde lei / 967.979 dolari
    14.12.2004, inchiriere de autoutilaje speciale, autovehicule si utilaje cu deservanti, necesare in activitatea de intretinere curenta a DN 17 A in iarna 2004/2005, 9 miliarde lei / 337.751 dolari
    01.11.2004, inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Sf. Gheorghe, 651 milioane lei / 22.451 dolari
    01.11.2004, inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Miercurea Ciuc, 16,6 miliarde lei / 574.219 dolari
    01.11.2004, inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Brasov, 17,4 miliarde lei / 603.037 dolari
    01.11.2004, inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Sibiu, 19, 6 miliarde lei / 678.051 dolari
    01.11.2004 ,inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pe raza Sectie de Drumuri Tg. Mures, 87, 2 miliarde lei / 3 milioane dolari
    30.11.2004, inchiriere de vehicule, utilaje si echipamente pentru prevenirea si combaterea inzapezirii drumurilor nationale si a poleiului pentru sectiile de drumuri nationale din judetele Constanta, Calarasi, Braila, Ialomita si Tulcea, 5,2 miliarde lei / 180.891 dolari
    Total: 1.167 miliarde lei 40,2 milioane dolari
    ANEXA4:
    Drum Invest SRL
    IDEM: Data semnarii contractului, Lucrare, Suma (lei/dolari)
    01.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directie Regionale Iasi – Sectia de Drumuri Birlad, 7,05 miliarde lei 243.299 dolari
    01.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directiei Regionale Iasi Sectia de Drumuri Focsani, 4,7 miliarde lei 162.199 dolari
    01.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directiei Regionale Iasi Sectia de Drumuri Birlad, 9 miliarde lei 310.621 dolari
    01.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directiei Regionale Iasi Sectia de Drumuri Birlad, 32 miliarde lei 1,1 milioane dolari
    01.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directiei Regionale Iasi Sectia de Drumuri Focsani, 39,2 miliarde lei 1,3 milioane dolari
    01.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directiei Regionale Iasi Sectia de Drumuri Galati, 21,5 miliarde lei 741.869 dolari
    01.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directiei Regionale Iasi Sectia de Drumuri Suceava, 3,2 miliarde lei 111.983 dolari
    01.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directiei Regionale Iasi Sectia de Drumuri Cimpulung Moldovenesc, 15,3 miliarde lei 529.033 dolari
    18.11.2004, inchiriere de utilaje cu deservanti, necesare in intretinerea curenta a drumurilor pe raza Directiei Regionale Iasi Sectia de Drumuri Iasi, 11,3 miliarde lei 393.066 dolari
    Total 143,6 miliarde lei 4,9 milioane dolari
    Total Spedition UMB SRL si Drum Invest: 1.311 miliarde lei/45,1 milioane dolari
Posted in Ghinion 100%, Procurorul cu toporul | Tagged , , , , , , , , , , | 6 comentarii

„Mă copile, ştii când ne-o fost nouă ăl mai bine în Ardeal? Când or plecat politicienii unguri şi încă nu veniseră ăia români”

de Sabin Gherman

Cam o dată pe săptămână mă sfădesc cu un prieten de peste munţi pe chestia asta a transilvănismului. El zice că nu-i bine să spunem tot adevărul, că popoarele au nevoie de minciuni frumoase. Într-un fel, îl înţeleg – numai că se enervează şi varsă halba de câte ori îi amintesc cum se plimba Iorga, prim-ministru de-atunci, cu Lincolnul cumpărat de timişoreni pentru Timişoara. Lui Iorga i-a plăcut maşina şi a luat-o la Bucureşti, pur şi simplu. El, la rândul lui, îmi aminteşte de ciurdele de ardeleni ajunşi la guvernare şi bucureştenizaţi mai repede decât au învăţat adresa de la minister. Amicul meu îmi spune apoi că „ce-ai bă Ghermane cu Mioriţa şi meşteru’ Manole?”, că astea-s mituri fundamentale. Şi vărs şi eu halba, de ciudă că nu-s aşa deştept să-nţeleg cum au ajuns mit fundamental doi români invidioşi care vor să omoare un alt român. Nu înţeleg nici de ce-i aşa fain să zideşti ziua şi să dărâmi noaptea, ca la casa de nebuni. Eu râd că în Sud habar n-au să taie porcu’, că-l mănâncă-ntr-o săptămână ş-apoi li se lipesc maţele, el contra-atacă pe chestiunea puturoasă a rântaşului. Uneori îl las să miroase o pălincă, el mă îmbie cu un zaibăr – şi devenim supuşi ca nişte iobagi simpatici.

Unii ar numi asta râcă identitară. Alţii, separatism. Pentru analişti, am fi subiect de best-seller, dar noi nu bem niciodată atât de mult. Nevestele noastre, a mea – ardeleancă din Târgu Mureş, a lui – olteancă de Gorj, râd mereu de noi şi ne iau cardurile şi pleacă la shopping – să ne pedepsească. Adevărul e că imperfecţiunile astea unesc: “boanghena” lui e absolut egală cu “miticul” meu. A fost nevoie de două decenii să ne descoperim, ca pe dosarele alea pe care scrie „confidenţial” şi la care doar mai-marii din politică au acces. Şi, de aici, un paradox domestic: în timp ce noi glumim pe seama diferenţei, chiar ăia cu acces la dosar, politicienii, încă sunt prinşi în scrobeala identităţii unice şi obligatorii. Ei ar vrea să facă din noi, ăi mai simpli români, rezervoare ideologice – să ne-mpacheteze în roş-galben-albastru ca pe păstrăvii puşi la cuptor. Într-o zi am încercat să vorbesc cu un politician despre dreptul la diferenţă – şi s-a speriat aproape: ai înnebunit? iară drepturi? Mai avea un pic şi-mi elibera certificat de turmă unitară.

Acuma, aştept să vină iar amicii mei de peste Carpaţi, că mi-am luat ciolan de la Mureşan, de-ăla bio, să le ard un gulaş ca să le închid gura definitiv – că şi ei deja m-au ameninţat cu zaibăru’. Pe Ioşka bacsi, vecinu’, l-am chemat de martor, ca-n Mioriţa. Bătrânu’ e tare mândru că-i arbitru-ntre noi, de două zile tot băiţuieşte cărnuri şi gustă pălinci: şi când l-o apucat sinceritatea, asta mi-a spus – Ioşka bacsi: „Mă copile, ştii când ne-o fost nouă ăl mai bine în Ardeal? Când or plecat politicienii unguri şi încă nu veniseră ăia români”.

Posted in Țara bizonului liniștit | Tagged , , , , , , , , | 11 comentarii

Un Mateuţ gata să-şi vândă sufletul diavolului (Indiferent de preţ, se pare că Voiculescu a reuşit să-l plătească)

de Ștefan Ciocan

Cât de mult pot să schimbe banii caracterul unui om? Privindu-l pe profesorul-avocat Gheorghiţă Mateuţ, tragem concluzia că nu există bariere în ceea ce priveşte influenţa banilor asupra caracterului. Se pare că totul se vinde şi totul se cumpără într-o ţară în care scara de valori este răsturnată de peste 25 de ani. „Dacă scapi de Mateuţ, ai terminat facultatea!” – spuneau studenţii jurişti de la Universitatea clujeană. În anii ’90 profesorul Mateuţ reprezenta un adevărat simbol de corectitudine, intransigenţă şi profesionalism. Mulţi dintre discipolii lui Mateuţ sunt astăzi procurorii şi judecătorii cu care se luptă ca să-i apere pe cei mai veroşi şi cu dare de mână infractori din România. Meseria de avocat pe care a ales-o profesorul Mateuţ este prin esenţa ei una ingrată. Dreptul la apărare fiind garantat oricărui criminal, este normal ca avocaţii să-şi facă meseria pentru care sunt plătiţi. Dar există limite, impuse de morală, şi în această meserie. Sau cel puţin ar trebui să existe. L-am văzut pe Mateuţ apărându-l, fără prea mult succes, pe Gigi Becali.

Nu a ieşit foarte des în presă. Nu a sărit calul cu declaraţii aberante. Oarecum s-a păstrat într-o poziţie decentă, lăsând alţi confraţi să abereze în faţa camerelor de luat vederi. Ceea ce se întâmplă însă cu cazul lui Voiculescu ne arată un Meteuţ total schimbat. Un Mateuţ gata să-şi vândă sufletul diavolului, ieşind în conferinţe de presă alături de Voiculescu şi susţinând extrem de vocal aberaţiile acestuia. Cât o fi costat imaginea de profesionist a lui Mateuţ? Indiferent de preţ, se pare că Voiculescu a reuşit să-l plătească.

De fapt Gheorghiţă Mateuţ nu face acum decât să se lupte cu un sistem pe care singur l-a format şi l-a întărit. La începutul activităţii Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), procurorii cam şovăielnici şi nu foarte bine pregătiţi pierdeau bătălie după bătălie în faţa unor celebri profesori de drept intraţi în avocatură. Cel mai cunoscut dintre aceştia era Gheorghiţă Mateuţ. Profesorul de Procedură Penală îi juca pe procurori pe degete numai cu chestiuni procedurale. Infractorii trimişi în judecată de PNA fiind în cea mai mare parte a lor eliberaţi şi achitaţi fără să fie discutate faptele acestora pe fond, ci doar în urma unor chichiţe procedurale. Având un adversar de valoare, aşa cum era avocatul Mateuţ, procurorii, și în special ce-i tineri, dar şi judecătorii, au pus mâna pe carte şi au învăţat procedura, astfel că în ultimii ani avocaţii de talia lui Mateuţ găsesc tot mai puţine chichiţe procedurale cu care să-i scoată din puşcărie pe clienţi. „Victimele” întăririi profesionale a procurorilor, în urma luptelor cu Mateuţ şi alţi avocaţi de valoarea lui, sunt toţi marii infractori arestaţi şi condamnaţi în ultima vreme de la Adrian Năstase la Gică Popescu. În lipsa argumentelor juridice, chiar şi un profesor ca Mateuţ nu mai are ce face, îşi încasează onorariile şi intră în jocul telejustiţiei ca să-şi justifice banii primiţi.

Posted in Procurorul cu toporul | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Varane, latriniști! Comanda la mine! Cu cântec, înainte, ‘arș!

Șapte lanțuri și-o cătușă
Mă țâneau legat de ușă.
Și dă ușă și dă pat
(sperăm să fii condamnat!)

Doamne ajută!

Doamne ajută!

Posted in Procurorul cu toporul | Tagged , , , , | 9 comentarii

Grupul infracțional organizat, impropriu numit guvernare și majoritate parlamentară, tot în CCR își frâng gâtul

Curtea Constitutionala a Romaniei a adoptat joi o decizie de interpretare prin care aceeasi functie inseamna “orice functie aleasa”, spun surse din CCR. Sub incindenta acestei interpretari intra demnitari ca senatorul Akos Mora si europarlamentarul Mircea Diaconu, care s-au prevalat in timp de faptul ca in lege se prevede ca daca au fost declarati incompatibili intr-o functie, pot ocupa o alta functie.

Exceptia a fost ridicata de actualul deputat PNL Steluta Cataniciu, care fusese declarata incompatibila in functia de consilier local si cerea lamuriri. Iata cum curiozitatea a ucis (din nou) pisica si Legea ANI a fost salvata de catre CCR pe o nedumerire a deputatului PNL Steluta Cataniciu (care fu parata la ANI de catre ex-consilierul local PDL Nicoleta Postolache). Este priceless faptul ca nedumerirea Stelutei Catanciu (cum de a putut ea sa fie incompatibila cand fapta ei s-a consumat ca si consilier local, nu ca si deputat) i-a terminat definitiv pe toti incompatibilii din politica.

Caci, dupa cum ne traduce Laura Stefan: “Decizia de azi a CCR are un impact devastator asupra tuturor parlamentarilor care au fost declarati incompatibili sau in conflict de interese in functiile elective pe care le-au ocupat anterior. Este vorba de actuali parlamentari care au fost consilieri judeteni, consilieri locali, presedinti de consilii judetene sau primari. Toti cei care au fost incompatibili sau in conflict de interese in mandatul electiv anterior vor pierde mandatul de parlamentar. Va fi, dupa cum va spuneam, un cutremur in Parlament. Din punct de vedere tehnico-juridic intrebarea la care a raspuns azi CCR a fost daca sintagma “aceeasi functie” se refera la aceeasi functie electiva (adica primarii intre ei, parlamentarii intre ei) sau se refera la oricare dintre functiile elective care fac obiectul legii. CCR a decis ca “aceeasi functie” inseamna orice functie care intra sub incidenta legii ANI – in acord cu interpretarea data acestei sintagme de ICCJ si ANI. Parlamentul a avut ocazia sa transeze aceasta disputa atunci cand CCR a decis ca Parlamentul are obligatia sa adopte o interpretare legala in conflictul de natura constitutionala generat de situatia parlamentarului Akos Mora. Parlamentul nu a respectat aceasta obligatie, iar CCR a trebuit sa transeze direct aceasta chestiune prin decizia de azi.”

Deci, in Cluj cel putin, mandatele Steluta Gustica Cataniciu, Nechita Adrian Oros, Mate Andras Levente si Ioan Moldovan (Colegiile 1, 2, 10 si 6) vor fi pierdute mai repede sau mai tarziu – depinde de rezistenta Parlamentului la aplicarea acestei hotarari.

Posted in Procurorul cu toporul | Tagged , , , , , , , , , , | 7 comentarii