Sare'n Ochi

Bag seamă că nu e capitalist de cumetrie azi să nu fi scris în tinerețe o delațiune.

Actori, regizori, oameni de televiziune, politicieni și afaceriști – cu toții au trecut în drumul lor spre “celebritate” (prosperitate) caligrafiind, sub diverse nume de cod, delațiuni (note informative) către Securitatea lui Nea’ Ceașcă și a odioasei sale soții. Să nu cumva să credeți că nu au rămas în slujba securiștilor pe nou până în momentul în care li s-a părut că au ajuns sus prin propriile lor puteri, de inteligenți și adaptați economiei de piață ce sunt. Și-atunci, pentru a fi aduși pe calea cea bună, sau trecuți în rezervă în contul gol, așa cuma au fost racolați, au fost dați în gât. Pactul cu diavolul întotdeauna are un preț.

Înainte de 1989, îşi turnau la Securitate familia, prietenii, vecinii sau colegii. Astăzi, fac parte din așa-zisa elită politică a României. De aceea arată România cum arată: hidos, distrusă moral – după chipul și asemănarea acestor așa-zise elite.

Unii dintre politicienii care au primit verdicte definitive de colaborare cu fosta Securitate şi-au continuat fără probleme carierele publice, refugiindu-se în Parlament sau în fruntea mai multor instituţii publice.

• Unul dintre cei mai aprigi contestatari ai legii lustrației, deputatul PSD Nicolae- Ciprian Nica, a fost declarat colaborator al Securității. CNSAS susține că parlamentarul își turna colegii de liceu. El este și membru în Comisia de revizuire a Constituției. În 1976, Nica a fost recrutat de Securitate, a primit numele de cod „Bratosin” şi şi-a turnat colegii de liceu, potrivit CNSAS. În octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că informaţiile date Securităţii de acesta au adus atingere libertăţilor fundamentale a celor pe care i-a pârât fostei poliţii politice. Documentele de arhivă arată că Bratosin îşi turna la securitate colegii care ascultau postul de radio Europa Liberă. „Într-una din serile petrecute în camera elevului N.M., unul dintre elevii străini, F.A., întreţinea discuţii politice, şi anume despre capitalism, despre diferenţa dintre viaţa din socialism şi capitalism”, scria tânărul Ciprian Nica în notele transmise Securităţii. Colegii care ascultau Europa Liberă erau şi ei pârâţi: „Numitul B.T., elev în anul V, împreună cu colegul său, ascultă frecvent emisiunile postului de radio Europa Liberă. De asemenea, vecinii (…) participă la ascultarea emisiunilor acestui post”, apare în dosarul de Securitate al lui Nica.
• Potrivit CNSAS, Dan Voiculescu a fost recrutat de Securitate în februarie 1970, sub numele conspirativ “Mircea”. Trei ani mai târziu, el ar fi fost recrutat în reţeaua Direcţia a III-a, sub numele conspirativ “Felix”. Dan Voiculescu a primit în 2011 verdict definitiv de colaborator al Securităţii din partea instanţei supreme. Justificarea sa: „Eram obligat să câştig şi eu o pâine.” Dan Voiculescu şi-a început cariera de colaborator al Securităţii turnându-şi propria familie. Este declaraţia verişoarei sale dată și fața Curții de Apel București, unde Voiculescu a cerut revizuirea sentinţei de colaborare cu Securitatea. Paraschiva Silaghi, verişoara lui Dan Voiculescu, îl acuză pe acesta că şi-a turnat propria familie. Femeia susţine că părinţii ei au făcut şi închisoare pentru că au fost turnaţi la Securitate: “Domnul Dan Voiculescu şi-a cerut cariera de turnător, cu familia. Când am făcut odată curat, am găsit 100 de coroane suedeze. A doua zi a venit Securitatea şi mi-a arestat părinţii pentru că deţineau valută. Părinţii au ramas în puşcărie o perioadă, mama a ieşit pentru că a făcut primul infarct, iar tata a mai rămas. Foarte înfuriaţi de ceea ce li s-a intamplat, au cerut în continuu să plece. Au cerut plecarea definitivă din ţară”.
• Senatorul PNL de Dâmboviţa, Sorin Roşca Stănescu, a fost recrutat colaborator, la data de 30 martie 1975, de către Brigada Antiteroristă. El a avut numele de cod „Deleanu” şi „H 15”şi avea misiunea de a supraveghea informativ cetăţenii vest-germani care se aflau în România ca studenţi sau turişti.
• Deputatul PSD de Galaţi, Florin-Costin Pâslaru, zis şi „Pintea”, are verdict definitiv de colaborator al Securităţii. „Pintea” a dat 63 de rapoarte, turnându-şi colegii de facultate, colegii de serviciu, dar şi amicul de pescuit.
• Deputatul PP-DD de Dolj, Gheorghe Neţoiu, a scris în declaraţia dată pe propria răspundere cu ocazia înscrierii candidaturii că a fost angajat al Securităţii.
•  Senatorul PNL de Braşov, Ioan Ghişe, a recunoscut în urmă cu mai mulţi ani că a furnizat, în doi ani de zile, şapte note informative către Securitate, în perioada în care a lucrat la uzina Tractorul Braşov. Senatorul Partidului Naţional Liberal Ioan Ghişe a dat şapte note informative între 1982 şi 1984, perioadă în care a lucrat la uzina „Tractorul” din Braşov. În ciuda acestui lucru, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a decis în 1999 că liberalul nu a făcut poliţie politică, deşi se angajase în faţa organului să toarne pe absolut oricine, inclusiv propria familie. „Mă angajez să sprijin în mod secret şi organizat organele de Securitate (…), să informez în mod real despre orice fapte îndreptate împotriva securităţii statului, indiferent de persoane sau grad de rudenie”, promitea politicianul liberal în anii 80.
• Directorul ICR, Andrei Marga, a fost racolat în 1977 şi relata în amănunt despre vizitele pe care le făceau în România diverşi cetăţeni străini. La finalul anului trecut, CNSAS a dat o decizie controversată: Andrei Marga nu a fost colaborator al Securităţii, cu toate că a furnizat mai multe note informative. Notele informative ale lui Marga se refereau preponderent la viaţa profesională şi de familie a studenţilor de la Cluj. „Doctorandul M. de la catedra de Filosofie continuă să cerceteze problema şanselor sociale la elevii din clasele VIII şi XII (…) Mi-a spus că este despărţit de soţie şi că urmează să-şi aducă spre finalul stagiului în România încă o dată copilul în vârstă de şapte-opt ani aici”, se arată într-una din informările trimise de actualul director ICR Securităţii comuniste.

• Grigore Leșe a fost recrutat de Securitate pe 22 aprilie 1977, în calitate de profesor de muzică la şcoala Lăpuş (Maramureş), primind numele de cod „Pamfil”. Motivul recrutării: „Pentru supravegherea pe linie de securitate şi miliţie a cadrelor didactice şi a elevilor”.
• Soția lui Cristian Țopescu, Christel Ungar Țopescu, a fost recrutată de Securitate pe data de 7 februarie 1987, în perioada în care era studentă la Facultatea de Filologie din Iaşi, pentru „supravegherea informativă a colegilor de facultate şi pentru cunoaşterea activităţii unui lector german”. După terminarea facultăţii, în anul 1988, potrivit CNSAS, Christel a fost preluată de către Inspectoratul Judeţean Satu Mare în scopul „supravegherii persoanelor cu intenţii de evaziune sau cu rude în străinătate”. Ea a semnat un angajament şi a preluat numele conspirativ „Laura”.
• Fiul regretatului actor Iurie Darie, Alexandru, în prezent director al prestigiosului teatru bucureştean Bulandra, a avut prima întâlnire cu Securitatea în anul 1982, atunci când a plecat într-o vizită de documentare în Marea Britanie. Misiunea lui era de a-l supraveghea pe ataşatul cultural britanic şi a primit numele conspirativ de „Oleg”. În 1983, a fost numit regizor la Teatrul de Stat din Oradea, iar dosarul său a fost preluat de Inspectoratul Judeţan Bihor. În 1987, regizorul a obţinut un post la Teatrul de Comedie din Bucureşti, iar dosarul a fost trimis către Servicul 120 al Securităţii Municipiului Bucureşti. Potrivit actelor CNSAS, în 1987 „s-a sustras” de la colaborarea cu Securitatea şi a fost recrutat din nou, la 25 iunie 1988. A semnat un nou angajament şi a preluat numele de cod „Ion”.
• Cântăreţul de muzică populară, generalul (r) Gheorghe Turda este prima vedetă din România pentru care instanţa a decis definitiv că a colaborat cu Securitatea. Potrivit CNSAS, în 1971, Turda s-a prezentat de bunăvoie la postul de Miliţie şi şi-a turnat mătuşa care voia să părăsească România.
• Și actorul Ion Besoiu are trecutul pătat de relația cu Securitatea, el turnându-și colegii, potrivit CNSAS la Securitate în perioada în care era director al Teatrului Bulandra. El ar fi dat mai multe note informative sub numele conspirativ „Bogdan”, în perioadele 1980-1985 şi 1988-1989. Printre cei turnaţi erau actorul Ion Caramitru şi scriitorul Dinu Săraru. În acest caz, CNSAS cere judecătorilor să-i dea lui „Bogdan” verdictul de colaborator al Securităţii.
• Din aceeași tagmă a turnătorilor face parte și cel mai celebru cascador al României, Szoby Cseh care a semnat un angajament de colaborator cu Securitatea la 2 decembrie 1978. Cseh era angajat la Centrul de Producţii Cinematografice Bucureşti şi a primit numele cospirativ „Sabin”. Motivul recrutării: încadrarea informativă a salariaţilor, deoarece „este în relaţii bune cu majoritatea şi cunoaşte preocupările”. Cseh a furnizat nouă materiale infomative. Curtea de Apel a decis că „Sabin” a fost colaborator al Securităţii, iar dosarul se află la Curtea Supremă.
• Sub numele de cod Victoria, cântărețul Ducu Bertzi a fost recrutat de Securitate în 28 aprilie 1988 în calitate de gazdă a unei case de întâlniri. Se pare că Ducu și-ar fi pus însuși garsoniera în care locuia la dispoziția ofițerilor.
• Actorul Alexandru Repan a fost recrutat la 29 august 1974 în scopul încadrării informative a unor diplomaţi străini. Actorul a semnat un angajament şi a primit numele conspirativ „Hans”, turnându-și de-a lungul anilor colegii și serviciu dar și prietenii.
• Deocamdată ultimul scos la iveală (tardiv, extrem de tardiv – după ce împreună cu fufa pe care și-a luat-o de soție a împuțit ecranele tembeliziunilor cu cancanuri de prost gust) este micuțul Irinel Columbeanu, care ar fi dat ofițerilor de securitate informații despre mai multe personalități artistice ale vremii, printre care și despre creatoarea de modă Doina Levintza. Acesta ar fi fost recrutat de fosta Securitate în 1980 şi ar fi avut numele conspirativ “Ivănescu”. Columbeanu ar fi dat zeci de note informative și a fost recompensat material pentru ”munca” depusă. În același timp, milionarul ar fi beneficiat de mai multe deplăsări în străinătate în calitate de ghid al Biroului de Turism București. Irinel Columbeanu ar fi dat 118 note informative despre colegii săi de la Universitatea Politehnică pe vremea când era student.
• Turnător al Securităţii a fost şi controversatul afacerist Dumitru Puzdrea, doar că, date fiind relaţiile sus puse ale acestuia cu lumea justiţiei, acesta nu este tras de nimeni la răspundere.
• Colaborator cu acte în regulă şi agent DIE a fost şi ziaristul, actualmente analist politic, Bogdan Chireac, prieten la cataramă cu Puzdrea. Legătura lui Bogdan Chireac cu Securitatea e de altfel mai mult decât cunoscută, ținând cont de faptul că tatăl său a fost general de securitate (r), iar mama, fostă angajată MI. De altfel, Chireac a fost obligat să demisioneze și de la ziarul Adevărul unde activa ca jurnalist, în urma dezvăluirii afacerilor sale cu instituţii speciale ale statului român.
• “În baza Notei de Constatare DI/I/1305 din data de 10.05.2010, întocmită de Direcția de Specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în care se regăsesc următoarele elemente: domnul PURIC Liviu Dan este titular al dosarului fond rețea nr. R 64665 (cota CNSAS). Domnia sa a fost recrutat “în scopul supravegherii informative a elevilor din cadrul Liceului de Arte Plastice N. Tonitza”; la data de 15.03.1976 a semnat un “Angajament” atribuindu-i-se numele conspirativ “CRISTIAN”. Direcția de Specialitate nu a identificat informații transmise Securității de catre domnul PURIC Liviu Dan.” – Adeverința CNSAS 1520/30.08.2012

Parlamentari, consilieri locali şi judeţeni, primari, directori în Guvern, judecători, oameni care reprezintă ţara peste hotare, rectori sau chiar membri ai „Societăţii Timişoara” au fost trimişi în faţa instanţei de Colegiul CNSAS pentru legături cu Securitatea. Bilanţul activităţii CNSAS pe 2009 scoate la iveală numele celor care au avut legături cu fosta Securitate, dar ocupă în prezent funcţii importante în structurile centrale sau locale. Procesele acestora se află în curs de soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa de judecată urmând să decidă dacă aceştia au colaborat cu sistemul opresiv comunist. Gama este extrem de variată, de la reprezentanţi ai administraţiei locale, la demnitari şi personalităţi ale societăţii civile. Din Ziarul „Puterea” avem o listă completă a celor care au trecut prin curtea Securităţii. Funcţia fiecăruia dintre cei menţionaţi este cea din momentul verificării de către Colegiul CNSAS.

• Magistraţii, trimişi la judecata colegilor: Cojocaru Eugen, procuror la Parchetul ÎCJJ, Maria Corneliu, judecător la Curtea de Apel Craiova, Marin Eugen de la judecătoria Botoşani, Marin Ion, judecător la Tribunalul Gorj, Murgoi Viorica, judecător la Alba Iulia, Togan Alexandru, prim-procuror la Parchetul Tribunalului Neamţ, Sava Sorin, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Panciu, au proces în curs de soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti. Pentru aceştia, Colegiul CNSAS a cerut să se constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi. Oltean Nicolae, judecător la Tribunalul Bistriţa Năsăud, s-a pensionat înainte ca instanţa să dea un verdict. Un alt nume deconspirat este cel al lui Miclescu Adrian Horia, care era în momentul verificării membru în conducerea DNA. CNSAS a câştigat procesul cu Dicu Mărioara, prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Drăgaşani, decizia fiind irevocabilă. Lista se adaugă celei din 2008, când 29 de magistraţi au fost deconspiraţi.
• Reprezentanţii Guvernului, deconspiraţi: Verificările CNSAS au scos la lumină şi relaţiile avute de mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului cu structurile securităţii. Florea Doiniţa, director adjunct în MAE, Lazăr Mirel Nicolae – prim colaborator MAE, Copenhaga, Arteni Gabriel Andrei, consilier economic Bruxelles, şi Anton Niculae, director în Direcţia relaţii consulare a MAE se află în proces cu CNSAS. În aceeaşi situaţie se află Genovu Marinică, şef Birou Siguranţa Navigaţiei, căpitănia Drobeta-Turnu Severin, Hârşu Jana Buzoiana,  director executiv adjunct – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă – prefectura Brăila, Munteanu Corneliu, director general – Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase, Popa Virgil, vicepreşedinte – Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Pricină Lucian, director general – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Răduc Constantin, director – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării rurale, Şeptilici Andrieş Răzvan Ion, director – Administraţia Naţională a Rezervelor Statului, Teodorescu Valentin Ion, director MMDD, Turda Gheorghe, director MIRA, şi Martin Vasile, director executiv la Poliţia comunitară Tulcea.
• Cine ne reprezintă în afara graniţelor: Massaci Gabriela a fost până în septembrie 2009 directoarea ICR Londra, după care şi-a dat demisia. Dosarul său de la CNSAS arată legăturile pe care aceasta le-a avut cu organele de represiune comunistă. „Candidata a fost selecţionată şi trimisă în vederea angajării la Biblioteca Engleză din Bucureşti”, scria într-o notă ofiţerul de Securitate, în 13 iulie 1989. În descrierea făcută de Constraspionaj se subliniază că „este o fire reţinută, care se gândeşte la ce spune, nu lasă să-i scape porumbei, fină, educată. (…) În colaborare cu organele de securitate este foarte deschisă, receptivă”. Descoperit că îşi punea la dispoziţie casa pentru Securitate, ambasadorul din Tunisia, Tănăsescu Mihail Sorin, a fost trimit şi el în faţa instanţei. CNSAS a câştigat procesul cu diplomatul Haş Mircea, căruia i s-a atestat  calitatea de lucrător al fostei Securităţi. Alt nume trimis în faţa instanţei de Colegiu este cel al lui Mihail Burghel, fost ministru consilier la ambasada din Tel Aviv. Fostul ambasador al României în Portugalia, Gabriel Gafiţa, a câştigat procesul cu CNSAS.
• Probleme la “Societatea Timişoara”: Dosarele Elenei Dumitrescu şi al lui Olteanu Mihai, membri în Consiliul de conducere al Societăţii Timişoara, au fost trimise în instanţe din cauza bubelor găsite în dosar. Colegiul a cerut constatarea calităţii de colaborator şi pentru Ivanov Eugeniu, membru corespondent al Academiei Române. Din cauza legăturilor avute cu fosta Securitate, Pârlog Hortensia, şef catedră Facultatea de Litere, Filozofie şi Istorie  la Universitatea de Vest Timişoara, Petcu Ovidiu, preşedinte, Uniunea Scriitorilor filiala Constanţa, Romoşan Petru,  analist politic, Şerban Dumitru, decan Facultatea de Arte Plastice – Universitatea de Vest Timişoara au procese cu CNSAS.
• Liga locală şi Parlamentul: Nu mai puţin de 80 de nume dintre aleşii locali au fost trimişi în instanţă de către CNSAS, după ce le-au fost verificate dosarele. O medie simplă arată că în fiecare judeţ, doar în 2009, au fost deconspiraţi câte doi oameni cu funcţii de conducere care au trecut prin curtea Securităţii. Fenomenul este unul îngrijorător, ţinând cont de faptul că partidele politice nu sunt interesate de legăturile avute de reprezentanţii lor cu fosta Securitate. Ziarul „Puterea” vă prezintă lista completă a celor care au procese deschise de CNSAS. În Parlament, lucrurile nu stau mai bine. Deputatul PSD Florin Costin Pâslaru „Pintea” a pierdut primul proces cu CNSAS, dar a intentat recurs. Şi colega sa, senatorul Elena Mitrea, a fost trimisă în faţa instanţei. De la PDL, deputatul de Argeş Sorin Buta nu a păţit nimic, deşi dosarul său arată modul în care a fost racolat de Securitate. Un caz celebru rămâne cel al lui Dan Voiculescu, ce apare în notele de la CNSAS cu numele „Felix”. Cu toate acestea, el continuă să fie vicepreşedinte al Senatului. Singurul parlamentar care şi-a pierdut postul după ce a fost deconspirat rămâne Mona Muscă.
• Lista ruşinii locale:

1. Adam Robert – viceprimar Părgăreşti – Bacău
2. Adam Ioan – viceprimar Găiceana – Bacău
3. Andronic Liviu – membru CJ Botoşani
4. Baciu Costel – primar Lipova – Bacău
5. Bălă Dumitru – membru CL Vârtop Dolj
6. Beznă Mircea – membru CL Argetoaia Dolj
7. Bilinschi Ilie – membru CL Câmpulung Moldovenesc
8. Boar Ioan – membru CL, Sânmihaiul de Câmpie – Bistriţa Năsăud
9. Bolătă  CL – membru CL Tălmaciu – Sibiu
10. Bondor Ştefan – membru CJ Harghita
11. Borha Liviu – CJ Timiş,
12. Borza Radu Florin – membru CJ Cluj
13. Buda Petru  – membru CL Strâmtura – Maramureş
14. Butnaru Aurel – membru CL Constanţa
15. Calotă Nelu – membru CL Verbiţa Dolj
16. Chircă Dumitru – membru CL Gălbinaşi – Călăraşi
17. Cicic Jenică – primar Burila Mare – Mehedinţi
18. Ciocârlea Gheorghe – membru CJ Tulcea
19. Creţu Boris Marcel – membru CJ Tulcea
20. Cruţu Marin – membru CL Sudiţi Ialomiţa
21. David Laurenţiu – membru CL Moara – Suceava
22. Demian Aurel – membru CJ Bihor
23. Dimean Jean – membru CL Beceni – Buzău
24. Duca Corneliu – membru CJ Hunedoara, ofiţer de Securitate, lucrător al fostei Securităţi
25. Dumitraşcu Ioan – membru CL Onceşti – Bacău
26. Durac Ioan – viceprimar Ungureni – Bacău
27. Duţă Ionel – membru CL Malu cu Flori – Dâmboviţa
28. Enciu Valeriu – primar Cozmeşti Iaşi
29. Ghedzira Niculae – primar Săruleşti – Călăraşi
30. Gheorghică Iulian – membru CL Teslui – Dolj
31. Giurgiu Nicolae – primar Lăpuş Maramureş
32. Gîrda Marcel Ionică – primar Cerneşti Maramureş
33. Glodeanu Constantin – viceprimar Biled Timiş
34. Grigută Grigore  – membru CL Ileanda Sălaj
35. Holbocianu Marian – membru CL Vârtop Dolj
36. Horvath Marton – primar Mociu – Cluj
37. Iacob Mihail – primar Stolniceni – Prăjescu – Iaşi
38. Lazăr Mirel Nicolae – prefect Dâmboviţa
39. Manole Dumitru – membru CJ Constanţa
40. Manolea Florea – primar Segarcea Vale – Teleorman
41. Măntescu Ion – Videle Teleorman
42. Moise Florian – membru CJ Sălcioara Ialomiţa
43. Moldovan Viorel – membru CL Cătina Cluj
44. Negură Mihai – membru CJ Neamţ
45. Oprea Gheorghe – membru CL Gârbovi Ialomiţa
46. Paul Nicu – Şandra Timiş
47. Petcu Gheorghe – membru CL Coteana – Olt
48. Petcu Viorel – membru CJ Vaslui
49. Pîrvu Florea – membru CL Melineşti Dolj
50. Pop Ioan – membru CJ Mureş
51. Popa Valentin – membru CJ Gorj
52. Puie Iulie – membru CL Zalău – Sălaj
53. Purcăruş Gheorghe – membru CL Ulieşti – Dâmboviţa
54. Raţă Vasile – primar Balcani – Bacău
55. Răscăcea Ioan – membru CL Filiaşi – Dolj
56. Romedea Gheorghe – membru CJ Bacău
57. Sandu Necula – primar Grebănu – Buzău
58. Sămărghiţan Mihai Mircea – membru CJ Sibiu
59. Simeria Petre – membru CJ Suceava
60. Solomon Adrian – primar Faraoani – Bacău
61. Stoica Gheorghe – membru CL Constanţa
62. Şerban Alexandru -– membru CJ Sălaj
63. Şerban Ion – membru CJ Ilfov
64. Şoşu Nicolae – membru CL Celaru Dolj
65. Tiron Costache – viceprimar Ţuţora Iaşi
66. Trifu Lucică – subprefect Teleorman
67. Tudorie Petre – membru CL Gh. Doja  Ialomiţa
68. Tulică Dumitru – membru CL Măcin Tulcea
69. Ţuţă Iacob – membru CL Avrig – Sibiu
70. Ţârdea Gheorghe – membru CL Vultureni – Bacău
71. Ţuţuianu Spiridon – membru CL Pucheni – Dâmboviţa
72. Ungureanu Vasile – membru CL Valea Iaşiului – Argeş
73. Vajna Emeric – membru CJ Harghita
74. Vlante Emil – CL Sudiţi Ialomiţa
75. Vasile Adrian – primar Talea – Prahova
76. Vlaic Ioan – viceprimar Panticeu – Cluj
77. Zbîrcea Alexandru – membru CL Sărmaş Harghita